Numărul falimentelor din economie continuă să crească de la an la an, semn de însănătoşire, spun analiştii. Prea lentă, avertizează, însă, alţii. Comerţul, construcţiile şi agricultura rămân cele mai riscante domenii.
Probabil că a devenit deja o marotă că în România, dacă vrei să câştigi bani, numai agricultor să nu fii. Anul trecut, peste o mie de firme din acest sector şi-au închis porţile, aşa cum arată un studiu al Coface România privind falimentele în 2007. Din punct de vedere al riscului de insolvenţă, agricultura, silvicultura, vânătoarea şi pescuitul, alături de industria alimentară şi a băuturilor, ocupă poziţiile trei, respectiv cinci. Cele mai riscante activităţi rămân, ca şi anul trecut, comerţul angro şi distribuţia, alături de retail, iar pe poziţia a treia sunt construcţiile.
„Randamentul foarte scăzut din agricultură, lipsa resurselor, a unei strategii clare şi întârzierea mult prea mare a reformelor din acest domeniu au făcut, practic, ca un sector cu condiţii extrem de favorabile să se transforme într-un sector falimentar“, comentează pe marginea studiului Cristian Ionescu, directorul general al Coface România. În aceste condiţii, ambiţia premierului Tăriceanu de a transforma România în al doilea producător agricol european, sună fals, în bine-cunoscutul registru al declaraţiilor electorale. „În condiţiile în care am intrat pe o piaţă, cea europeană, extrem de strict reglementată, unde nu ai loc de întors nici la stânga, nici la dreapta, nu vom rezista fără subvenţii, fără o politică coerentă şi consecventă de sprijinire a acestui sector“, spune pentru Capital şi Marcel Cucu, preşedintele Ligii Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Desigur, un aport la această situaţie l-a avut şi expansiunea marilor companii de procesare şi distribuţie a produselor lactate, de exemplu, ca şi a lanţurilor de retail, care comercializează produse agricole de import. Acestea au ajuns să facă legea preţurilor, iar în condiţiile în care agricultura rămâne ineficientă, producând pe spaţii mici, ea nu poate face faţă unui „război de uzură“. „În ultimii ani, agricultura a fost afectată fie de inundaţii, fie de secetă, iar aceste condiţii climaterice au afectat atât producătorii, cât şi procesatorii interni, prin creşterea costurilor de producţie“, menţionează Cătălin Tîrziu, avocat al casei Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu.
Însă, sectorul care continuă să sufere cele mai mari transformări sub presiunea intrării şi a expansiunii marilor jucători internaţionali este comerţul. Sectorul comercial, incluzând retailul, comerţul angro şi distribuţia, deţine 41,4% din totalul cazurilor de faliment înregistrate la finele lui 2007, în creştere faţă de anul precedent, când acestea reprezentau 36,8% din totalul falimentelor, arată studiul Coface. „Acest fapt demonstrează că micii comercianţi reuşesc din ce în ce mai greu să facă faţă concurenţei marilor retaileri, care îşi extind reţelele de la an la an către oraşe din ce în ce mai mici“, arată Cristian Ionescu.
Pentru 2008, retailerii internaţionali şi autohtoni au anunţat deschiderea a 56 de supermarketuri, 29 de hypermarketuri, două magazine tip cash&carry şi 77 de magazine de tip discount, se mai arată în studiul amintit. Prin urmare, remodelarea structurii pieţei va continua şi în anii următori.
„În aceste condiţii, micii comercianţi nu au prea multe şanse. Boom-ul deschiderii de firme cu obiect de activitate comercial de acum 10 – 15 ani se regăseşte acum sub forma falimentului multora dintre acestea“, comentează Ionescu. „Foarte puţini comercianţi şi-au pregătit o strategie de contracarare a efectelor deschiderii unui supermarket în proximitatea lor. Această strategie ar fi presupus investiţii, mulţi dintre aceştia neavând resursele disponibile pentru a investi, de exemplu, în reamenajarea magazinelor, firme luminoase, pliante sau oferte“.
La fel ca şi anul precedent, sectorul construcţiilor a continuat şi în 2007 să fie unul cu risc ridicat de insolvenţă. Studiul Coface arată că acest sector, deşi a crescut spectaculos, rămâne totuşi unul dintre cele mai riscante. Construcţiile au avut cel mai rapid ritm de creştere din toate ţările europene, de 35%, şi va continua să crească şi anul acesta. Practic, construcţiile au fost motorul de creştere a economiei în 2007. Statisticile pentru luna ianuarie arată că România s-a menţinut pe primul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al creşterii construcţiilor, cu un ritm de 33,7%. În 2007, au fost finalizate aproximativ 46.000 de locuinţe noi. Pentru 2008, deja s-a anunţat construcţia a 20 de malluri, trei dintre acestea în Capitală, şi a unui număr de 8.000 de locuinţe în Bucureşti în peste 40 de centre rezidenţiale. „Producătorii de materiale de construcţii vor înregistra creşteri interesante şi în 2008, însă problemele vin din partea firmelor care realizează aceste proiecte“, e de părere Cristian Ionescu. Totuşi, lucrurile sunt sub control, iar faptul că peste o mie de firme au dat faliment nu este foarte îngrijorător, spun jucătorii din piaţă. „Având în vedere că pe piaţă activează 24.000 de firme de construcţii, cele 1.000 declarate falimentare nu reprezintă un procentaj prea mare“, comentează Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO). „Dacă ne uităm la experienţa Ungariei şi Cehiei, unde foarte multe firme mici şi mijlocii au dat faliment după aderare, la noi efectele negative ale aderării nu se fac simţite“, adaugă acesta. Sau, nu încă, avertizează Coface. „Piaţa construcţiilor se poate confrunta şi cu pericolul de supraîncălzire din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţii“, spune Ionescu. „De la începutul anului, preţul cimentului a crescut cu 12%, iar cel al oţelului-beton, cu 5%, preţuri la care se adaugă cel puţin 10% majorări din partea distribuitorilor de materiale de construcţii, ca urmare a creşterii costurilor de transport“.
Una din principalele cauze ale numărului mare de cazuri de faliment este noua lege a insolvenţei. „Printre cele mai importante modificări ni se par înăsprirea condiţiilor în care debitorul poate contesta cererea introductivă de deschidere a procedurii insolvenţei, introducerea procedurii simplificate a insolvenţei şi modificarea procedurilor de citare a părţilor şi de comunicare a actelor de procedură“, spune Cătălin Tîrziu.
La repartiţia pe judeţe, lider în topul falimentelor rămâne în continuare Bucureştiul, cu 16,4% din total, la o distanţă considerabilă, de 8,4%, faţă de judeţul Galaţi, aflat pe a doua poziţie.
Creşteri semnificative ale numărului de falimente s-au înregistrat în judeţele Tulcea, care în 2006 se afla pe locul 37, iar în 2007 a urcat pe 18, Neamţ, ajuns pe locul şase după ce a ocupat poziţia 19, dar şi judeţele Gorj şi Giurgiu, care au avansat în acest clasament cu 12 poziţii.
«Comparativ cu Ungaria şi Cehia, la noi efectele negative ale aderării la UE nu se fac simţite.»
Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO
85% din cele 14.104 de cazuri de insolvenţă înregistrate în 2007 au fost deschise în ultimii trei ani, iar mai bine de 2.000 de dosare sunt şi mai vechi.
«În următorii ani, se va ajunge la un număr foarte mare de cazuri rămase nerezolvate, care vor îngreuna şi mai mult procesul decizional.»
Cristian Ionescu, director general Coface România
Capital – Editia nr.14, data 9 aprilie 2008
