Producătorilor de energie regenerabilă li s-ar fi cuvenit, în primele zece luni ale anului, un număr total de 6,633 milioane de certificate verzi. Însă, de la 1 iulie 2013, a intrat în vigoare o ordonanţă de urgenţă prin care o parte din certificatele verzi se amână pentru perioada 2017 – 2020.

Astfel, din iulie şi până la finele lunii octombrie, investitorilor din acest sector li s-a amânat acordarea a peste 1,6 milioane de certificate verzi: 1.047.496 milioane pentru energia eoliană, 449.982 pentru producătorii de energie fotovoltaică şi 120.294 de certificate verzi pentru investitorii din sectorul microhidrocentralelor.

Prin urmare, producătorii din sectorul eolian au primi în primele zece luni 5,5 milioane de certificate verzi, investitorii din fotovoltaic – 2,004 milioane de certificate, 2,2 milioane de certificate au primit cei din industria microhidrocentralelor şi aproape 580.000 de certificate au fost acordate celor care utilizează biomasa.

Capacitatea centralelor de producere a energiei din surse regenerabile era, la finele lunii octombrie, de 3.670 de MW, cu 60% mai mare decât era la începutul acestui an, când în sistem figurau 2.334 de MW.

Cel mai mare avans l-au avut panourile fotovoltaice, care au ajuns la 656 de MW, faţă de doar 49 de MW la începutul acestui an.

Şi la eoliene a fost un salt mare, la 2.459 de MW, faţă de 1.822 de MW în ianuarie.

Mai sunt în funcţiune microhidrocentrale de 501 MW şi centrale pe biomasă de 53 de MW.

În 2013 a fost instalată această capacitate-record, întrucât este ultimul an când producătorii de energie verde mai beneficiază de schema de sprijin în forma actuală.

Subvenţiile pentru producătorii de energie din surse regenerabile sub forma certificatelor verzi vor fi reduse drastic începând de anul viitor, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, la începutul acestei luni.

De anul viitor, producătorii noi de energie eoliană vor primi 1,5 certificate pe MWh, faţă de două, cât primeau până acum, iar cei din sectorul fotovoltaic, doar trei certificate, faţă de şase. În cazul microhidrocentralelor, numărul certificatelor va scădea de la 3 la 2,3 certificate pe MWh.

Niţă a adăugat că, în continuare, se doreşte exceptarea marilor consumatori de energie de la plata a 50% din certificatele verzi, însă nu este sigur că acest lucru va putea fi implementat începând de anul viitor, întrucât este nevoie de acordul autorităţilor de la Bruxelles.

”Am făcut o notificare în acest sens. Ea se află la Consiliul Concurenţei, care o va trimite la DG Competition (autoritatea de Concurenţă din cadrul Comisiei Europene – n. r.). Sperăm să poată fi posibilă implementarea ei anul viitor, însă nu putem spune cu certitudine acest lucru”, a arătat Niţă.

Numărul mare de turbine eoliene şi de panouri fotovoltaice instalate în ultimii 2 – 3 ani a urcat foarte mult factura consumatorilor, în special în cazul industriei energofage.

Certificatele verzi pe care le primesc producătorii de energie regenerabilă sunt plătite de toţi consumatorii din România, în factura finală la electricitate.

La finele lunii noiembrie, oficialii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au anunţat că România şi-a atins deja ţinta de energie regenerabilă asumată în faţa Comisiei Europene pentru anul 2020.

”Am constatat că schema de sprijin nu mai răspunde realităţilor. La 1 ianuarie 2014, România îşi atinge cotele asumate de 24% energie regenerabilă din totalul consumului. Astfel că vă anunţăm că am informat comisiile de specialitate din Parlament şi Guvernul că trebuie reconsiderate cotele obligatorii. Spre exemplu, în 2015, cota maximă să fie de 13%, faţă de 15%, cât este prevăzut în Legea 220 (Legea 220/2008 privind sprijinul energiei verzi – n. r.)”, a spus vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă.

La rândul său, Rodin Traicu, membru în Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a precizat că toate statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu această problemă.

"Am stat de vorbă cu autorităţi din ţările din regiune şi au aceeaşi problemă. Spre exemplu, cehii au spus că au de gând să diminueze schema anul viitor, iar din 2015 aceste investiţii să fie pe propriile picioare. Noi aşteptăm poziţia Bruxelles-ului”.