Aspectul centrului comercial al unui oras poate fi considerat un barometru semnificativ al prosperitatii urbei. O mai mare putere de cumparare a locuitorilor este imediat „mirosita” de investitori. Iar acolo unde firme mari, internationale se inghesuiesc sa-si deschida magazine, cu siguranta ca pretul chiriilor va creste.
Actualii proprietari, de cele mai multe ori foste societati de stat, nu sunt intotdeauna pregatiti sa-i primeasca sau nu stiu sa ii atraga. Aceste strutocamile, aflate in diferite stadii de privatizare, au politici de lucru care respecta intocmai calapodul general al reformei la romani: prudente, pana la a fi paguboase sau riscante, pana la a le fi fatale (activele fiindu-le inghitite de firme care stiu sa le speculeze greselile). Societatile complet privatizate, cu management modern, asteapta cu nerabdare ca un investitor strain sa le cada in brate. Celelalte sunt atat de precaute si atat de intepenite, incat refuza orice schimbare majora. Apar astfel situatii hilare.
In Craiova, de exemplu, societatea Mercur (fostul magazin universal, al doilea din tara ca marime dupa Unirea din Bucuresti), isi doreste cu ardoare o asociere sau o marire de capital in care sa aiba un partener strain, cu renume in domeniu. Petitorii au venit insa la vecini. Comintex SA, fosta intreprindere de desfacere a produselor textile si de incaltaminte, isi dorea insa cu totul altceva si a refuzat contractul banos propus de McDonalds. Durata prea mare a inchirierii (20 de ani) si planurile uriase de investitii ale firmei straine i-au speriat pe cei care conduc societatea craioveana. Conform directorului comercial, Gheorghe Vaduva, sunt agreati „chiriasii cuminti”, care nu schimba profilul magazinelor. Asa s-a ajuns ca toate cele 85 de gestiuni, inghesuite in spatii comerciale divizate si rasdivizate, ce au in total numai 1.000 mp, sa fie in administrare directa sau in asociere cu SRL-uri ale fostilor angajati ai Comintex. Magazinele sunt ticsite de marfuri romanesti, greu vandabile, procurate pe vechile filiere dinainte de 89 sau cu produse second-hand aduse de societatea Dorval, care detine 20% din actiuni.
In anul 2000 vitrinele
vor arata altfel
In aceasta toamna, FPS isi va scoate la vanzare pachetul de 47,20%, fapt ce va duce cu siguranta la o schimbare de optica. Investitorul care va cumpara toate aceste actiuni va avea posibilitatea sa schimbe politica de administrare a spatiilor. Vor fi oare second-hand-uri sau magazine de lux? Zece dintre aceste magazine sunt foarte bine plasate in plin centrul Craiovei, acolo unde cotele de piata sar de 15 USD/mp. Potrivit expertilor imobiliari, ele ar putea fi transformate in galerii comerciale amenajate la standarde occidentale.
Cealalta mare societate amintita, Mercur, are o alta politica. Mercur SA detine o suprafata construita desfasurata de circa 27.000 mp, in doua cladiri, una veche si una noua, cu cate patru etaje fiecare. Societatea are un capital in intregime privat, pachetul majoritar de 80% fiind cumparat anul trecut de catre SIF Oltenia. Noua conducere intentioneaza sa vireze brusc si sa se debaraseze de chiriasii nedoriti. Directorul general, Ioan Vigaru, vrea sa desfiinteze talciocul care este acum in complexul nou, unde pe 60% din suprafata fiinteaza peste 200 de firme, cu diverse profile si cu contracte de asociere ce expira la sfarsitul acestui an: „Noi optam pentru ideea dezvoltarii de activitati in comun, cu firme mari, puternice, care sa ofere o noua formula de know-how si management. In asteptarea acestora am alocat in acest an circa trei miliarde si jumatate de lei pentru modernizarea interioarelor si refacerea fatadelor. Parterul va fi prevazut cu geamuri termopan si tamplarie de aluminiu.”
Cele peste 200 de SRL-uri care isi au aruncate produsele unele peste altele vor fi nevoite astfel sa renunte la actuala locatie si, fie se vor muta la Comintex, cand vor avea spatii disponibile, fie vor migra spre periferie, in magazinele de cartier sau in piete. Patronii lor nu sunt ingrijorati si spun ca, desi acest loc este cel mai bun vad al Craiovei, se vor orienta in ultimul moment.
Alti proprietari de spatii s-au miscat mai repede (uneori chiar periculos de repede). Au vandut si au inchiriat in draci. Cea mai liberala politica de inchiriere o are Cooperatia Mestesugareasca. Pentru spatiile sale de diferite marimi – intre 40 si 120 de mp – sunt organizate frecvent licitatii. Fota Corneliu, inspector cu probleme juridice, afirma ca au fost obtinute preturi bune, cel maxim atingand 17 USD/mp. In prezent, sunt disponibile patru locatii, una centrala si celelalte in cartier. Pretul de pornire al licitatiei este de 4 USD/mp.
SC Alia SA, fosta intreprindere ce reunea alimentarele, are doar doua spatii centrale, pe care le pastreaza deocamdata pentru sine. Directorul economic, Eugen Gavrila, sustine ca societatea este in stare avansata de divizare si ca noile societati care se vor infiinta vor fi libere sa-si aleaga metoda de lucru. FPS detine 40%, SIF Oltenia 15,36%, iar restul actiunilor sunt ale cuponarilor.
Comechim SA, fosta intreprindere de desfacere a produselor electrocasnice, si-a vandut majoritatea spatiilor. Central acum mai are inchiriat doar unul.
Centrul Craiovei, la fel ca al multor alte orase ale tarii, va arata cu totul altfel peste numai un an. De interesul investitorilor si de intelepciunea proprietarilor de spatii depinde daca se va schimba in bine sau in rau. Vor fi oare mai multe magazine cu vitrine occidentale sau si aici vor napadi second-hand-urile din cartier?
Antonio Nicola, directorul agentiei imobiliare Blucom, sustine ca, in acest an, cele mai cautate spatii comerciale se gasesc in blocurile noi de la intersectia strazii A.I. Cuza cu Calea Bucurestilor, acolo unde McDonalds a amenajat anul trecut un restaurant pe un teren obtinut de la primarie. In apropiere sunt spatii comerciale la parter, cu suprafate mari si luminoase. Magazinele au fost cumparate de societati private si sunt inchiriate cu 10-15 USD/mp celor care ofera cel mai mult. Fluctuatia firmelor care desfac aici este mare. Dialog are, de curand, un spatiu urias, acolo unde a fiintat cel mai cunoscut supermarket din zona, Marex. Acesta a cedat in fata concurentei.
Peste 200 de buticari craioveni vor ramane fara spatii
22 iulie 1999, 12:00
Ultima modificare în 22 iulie 1999, 15:00
Aspectul centrului comercial al unui oras poate fi considerat un barometru semnificativ al prosperitatii urbei. O mai mare putere de cumparare a locuitorilor este imediat "mirosita" de investitori. Iar acolo unde firme mari, internationale se inghesuiesc sa-si deschida magazine, cu siguranta ca pretul chiriilor va creste. Actualii proprietari, de cele mai multe ori foste societati de stat, nu sunt intotdeauna pregatiti sa-i primeasca sau nu stiu sa ii atraga. Aceste strutocamile, aflate in difer
Etichete: arhiva,
spatiu
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Serviciile – sectorul cel mai rentabil
- Legea tichetelor de masa ii motiveaza pe angajati, dar nu si pe conducatorii lor
- Akmaya nu se lasa taxata
- Arma secreta a fiscului: casele de marcat
- Seful de gara din Pielesti
- Chiriasii straini valoreaza 72.000 dolari anual
- Economia este pe mana evaluatorilor
- Inchirierea garsonierelor aduce un profit de 100% in sapte ani
- Sindicatele nu mai fac legea la metrou
- Marmosim sustine piata