„Fără introducerea calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, cei cu venituri reduse vor fi în continuare privați de cele mai răspândite medicamente de pe piață, medicamente care asigură tratamentul la costuri accesibile al celor mai multe afecțiuni cronice” a declarat Laurențiu Mihai, director executiv al APMGR.
Creșterea procentului „p” din calculul taxei clawback la 18.89% în trimestrul 4 al anului 2016, de la 14.91% în trimestrul 3, este o consecință directă a creșterii consumului unor medicamente innovative.
Potrivit unui document, remis Redacției, APMGR consideră injust ca producătorii de medicamente generice să fie taxați pentru finanțarea tratamentelor scumpe, prin aplicarea unitară a taxei clawback, întrucât aceștia nu sunt responsabili în niciun fel pentru creșterea în ansamblu a consumului de medicamente.
Totodată, asociația reamintește că singura soluție care ar putea aduce lucrurile în normalitate, salvând astfel de la insolvență producătorii de medicamente generice, este implementarea imediată a unui calcul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporții de maxim 65% în calculul variabilei 'p' din formula clawback, corelând astfel sarcină fiscală cu politica de prețuri în domeniul medicamentelor.
„Conform cadrului legislativ existent, producătorii de medicamente suportă diferența dintre suma alocată anual pentru medicamentele compensate în bugetul de stat, adică aproximativ 6 miliarde de lei (ceea ce reprezintă nivelul consumului de medicamente din trimestrul 4 al anului 2011), și consumul real de medicamente. Această diferență, cunoscută sub numele de taxa clawback, are un impact fiscal cu atât mai mare cu cât prețul medicamentelor este mai mic: în cazul unui medicament generic, acest impact este de trei ori mai mare față de cel asupra unui medicament inovativ”, se arată în document.
“O astfel de povară fiscală a devenit de nesuportat pentru producătorii de medicamente generice, mulți dintre aceștia având capacități de producție în România. Rezultatul este dispariția medicamentelor generice esențiale și închiderea unor capacități locale de producție, cu efecte sociale și economice ireversibile,” a mai spus Laurențiu Mihai.
Conform calculelor APMGR, peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piață în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe. Conform specialiștilor, acest trend va continua. Medicamentele care urmează să dispară vor fi cele care se adresează unor arii terapeutice de bază, precum bolile cardiovasculare și digestive, cancerul, bolile sistemului nervos central și aparatului respirator și vor afecta în special bolnavii cronici.
“Avem speranța că noul guvern va introduce de urgență calculul diferențiat al taxei clawback, în interesul pacienților dar și al economiei românești,” a adăugat directorul APMGR.
