Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), în 2024, un număr semnificativ de români doresc un loc de muncă, dar nu reușesc să găsească oportunitățile potrivite sau nu sunt disponibili să înceapă lucrul imediat. Deși dorința de angajare este mare, factorii economici și sociali creează obstacole importante. Cifra totală a celor care formează „forța de muncă potențială adițională” a ajuns la 223.700 de persoane, iar analiza acestora arată complexitatea pieței muncii din România.
Loc de muncă disponibil, dar fără rezultate: Categoriile de persoane inactive
În 2024, România a înregistrat 6.139.600 de persoane inactive între 15 și 74 de ani, dintre care mulți caută un loc de muncă. Dintre acestea, 223.700 fac parte din „forța de muncă potențială adițională”.
Aceasta include două categorii principale: 214.300 de români care ar dori un loc de muncă, dar nu caută activ unul, și 9.400 de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul imediat.
Acest fenomen subliniază o problemă importantă a pieței muncii, în care dorința de a lucra nu se aliniază întotdeauna cu posibilitățile de angajare.
Subocuparea: Peste 87.000 de persoane doresc mai multe ore de muncă
Pe lângă aceste categorii de persoane inactive, există și un alt segment semnificativ: cei care lucrează cu program parțial, dar care își doresc să muncească mai mult.
Conform datelor INS, 87.500 de persoane ocupate cu program parțial în 2024 ar dori să lucreze mai multe ore, fiind astfel considerate „subocupate”. Aceștia reprezintă aproximativ 1,1% din populația activă și totodată 35,3% din totalul celor care muncesc cu program parțial.
Deși sunt angajați, aceștia nu își pot valorifica întregul potențial de muncă din cauza unor restricții legate de program sau de tipul de muncă disponibil. În această situație, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 11.400 față de anul anterior, semn că acest fenomen este unul în continuă schimbare, în funcție de evoluțiile economice.
Categoriile de persoane cu o legătură slabă față de piața muncii
INS face o distincție clară între categoriile de persoane active și inactive, oferind o imagine detaliată asupra dinamicii pieței muncii din România.
Pe lângă șomeri, care sunt în mod evident într-o situație de căutare activă a unui loc de muncă, există și persoane care sunt inactive din punct de vedere oficial, dar care ar dori să lucreze. Aceste persoane se află într-o „zonă gri” a economiei, neavând o legătură directă cu piața muncii.
Unii nu caută activ un job, dar sunt dispuși să înceapă muncă atunci când aceasta devine disponibilă, în timp ce alții pur și simplu nu au posibilitatea de a căuta un loc de muncă. Aceasta este o realitate a unei piețe de muncă care nu oferă suficiente oportunități pentru toți cei care doresc să participe activ.
Forța de muncă potențială adițională: Cum influențează piața muncii?
Termenul de „forță de muncă potențială adițională” include persoanele care, deși nu sunt angajate și nu caută un loc de muncă activ, ar fi dispuse să înceapă lucrul în anumite condiții. Acest grup adaugă o complexitate suplimentară la analiza pieței muncii din România.
Conform datelor INS, raportul procentual dintre persoanele disponibile să înceapă lucrul și populația activă a fost de 2,6% în 2024. Acesta este un indicator important al unei economii care nu reușește să valorifice în întregime potențialul de muncă disponibil.
De asemenea, 9.400 de persoane căutau activ un loc de muncă, dar nu erau disponibile imediat să înceapă lucrul. Aceasta sugerează o discrepanță între dorința de a lucra și posibilitățile reale de angajare.
În concluzie, datele INS din 2024 reflectă o situație complexă pe piața muncii din România, unde mulți români ar dori să lucreze mai mult sau să găsească un loc de muncă, dar nu pot din diverse motive. Această tendință subliniază necesitatea unei mai bune corelări între cerințele pieței și disponibilitatea forțată a unei părți semnificative din populație.
