Peste 3.000 de magistrați protestează, pe fondul nemulțumirilor în ceea ce privește modificarea pensiilor speciale, lipsa de personal și volumul de lucru. Comisia Europeană a informat însă că acestea trebuie reformate dacă România mai vrea să primească bani pentru dezvoltare. Statul plătește în prezent aproximativ 15.000 de pensii speciale, dintre care o treime sunt ale magistraților. La acestea se adaugă și 180.000 de pensii militare.

În sistemul judiciar din România, sunt aproximativ 5.200 de pensionari, iar pensia medie a acestora este de aproximativ 21.000 de lei, în condițiile în care alți pensionari încasează lunar de 11 ori mai puțin.

Magistrații protestează din cauza reformei pensiilor speciale

În Timișoara, participă la protest judecătorii de la Curtea de Apel și procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătorie.

Potrivit magistraților, este un protest fără precedent.

Din cauza grevei, astăzi se vor judeca numai dosarele urgente sau în care sunt implicați minori. Vor continua însă cercetările în cazuri de criminalitate extrem de gravă și descinderile.

Situația va fi discutată în cadrul ședințelor în mai multe instanțe și parchete din țară, magistrații urmând să decidă dacă se vor alătura protestului.

Ce le-a transmis magistraților ministrul Justiției, Alina Gorghiu

Alina Gorghiu a transmis marți, pe 20 iunie, că cea mai bună soluție pentru rezolvarea oricărei probleme din sistemul judiciar este dialogul, nu protestul. Aceasta a precizat, de asemenea, că proiectul privind pensiile speciale reprezintă un jalon din cadrul PNRR, iar atingerea sa este responsabilitatea Ministerului Muncii.

„Ministerul Justiției respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul.

Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu.

Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie.

Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat.”, este mesajul ministrului Justiției.