Care sunt cele mai des întâlnire greșeli?

Greșelile cel mai des întâlnite vizează valorile facturilor și conturile contabile. Dacă, în cazul valorilor, în cele mai multe cazuri, facturile sunt corectate, mai ales când sunt greșeli legate de TVA, în cazul unor conturi greșite, aproape niciodată nu se face corectarea, potrivit DigiSinergy, companie tech care dezvoltă o aplicație de procesare automată a facturilor.

„Unele erori sunt identificate în cursul altor proceduri sau a unei duble verificări, dar cele care rămân necesită mult timp pentru corectare. Spre exemplu, o raportare greșită către ANAF din cauza erorilor va necesita o nouă raportare cu corecția, ceea ce se traduce în 3 – 4 ore suplimentare de muncă, implicit, în costuri mai mari. Mai mult decât atât, există unele erori, mai ales în sfera TVA care, din neglijență, pot genera amenzi”, spune Natalia Lepădatu, cofondator DigiSinergy.

Aceasta menționează că, dacă pentru contabili o greșeală nu înseamnă o pagubă financiară, pentru companii, greșelile pot genera pierderi financiare: achitarea de două ori a facturilor, în cazul în care, în contabilitate, aceeași factură a fost introdusă de două ori, amenzi, controale – mai ales în cazul firmelor plătitoare de TVA etc.

Prelucrarea manuală înseamnă introducerea datelor în contabilitate de către operatori umani, care au la dispoziție puține sau niciun instrument de control. De asemenea, în acele companii unde performanța operatorilor pare bună, este posibil ca, din cauza corectării erorilor, această performanță să fie mult sub cea aparentă.

În același timp, pe lângă greșelile care apar prin procesarea manuală a facturilor, nici costurile nu sunt de neglijat. Astfel, introducerea unei facturi cu o singură linie, costă între 0,6 lei și 5 lei, cu o medie de 1,5 lei/factură. În acest context, o firma cu 10 contabili juniori generează o cheltuială de cel puțin 40.000 de lei lunar numai cu salariile.

Procesarea automată a facturilor, o soluție

Pe de altă parte, folosind o soluție de procesare automată a facturilor, o astfel de firmă ar putea face o economie de cel puțin 50%-60%, adică între 20.000 de lei și 24.000 de lei lunar, sau între 240.000 de lei si 288.000 de lei anual. Adăugând aici economia generată de lipsa verificării, se poate ajunge la o economie anuală de aproape 400.000 de lei. Mai mult, o astfel de soluție reduce timpul de procesare a facturilor cu până la 90%, are o viteză de procesare de până la 70 de facturi pe minut și elimină între 95% și 99% dintre erorile de operare.

În ceea ce privește companiile din România, odată implementate, soluțiile de prelucrare automată a documentelor vor genera pentru companii economii anuale de până la 80% asociate acestui proces, însemnând zeci și sute de mii de euro per companie, în funcție de volumul documentelor procesate.

Deși se află departe de companiile din statele dezvoltate, care au înțeles beneficiile unor astfel de soluții tot mai multe firme din România integrează tehnologii digitale în desfășurarea activității. Astfel, reprezentanții companiei se așteaptă la o triplare, anul acesta, a numărului firmelor din România, cu cifră de afaceri mai mare de 1 milion de euro, care vor utiliza soluții de prelucrare automată a facturilor, de la 1%, cât estimau la finalul anului trecut.

Majoritatea firmelor care automatizează în prezent procesarea facturilor sunt din industrii cu volume mari de facturi, precum retail, ecommerce, audit/contabilitate/financiar, automotive etc.