Un studiu realizat recent a arătat că rata de incluziune financiară în România a ajuns la 68% la jumătatea acestui an. Cercetarea a fost realizată de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) la cererea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Gradul de incluziune financiară în rândul adulţilor din România a ajuns la 68% la jumătatea anului 2022. Așadar, 31% dintre persoanele care utilizează produse şi servicii bancare deţin credite la momentul de faţă, se arată într-o cercetare de piaţă realizată de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) la cererea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Rata creditelor neperformante a scăzut până la 2,87% în luna octombrie 2022
Cercetarea de piaţă „Sistemul bancar în percepţia românilor: creditarea şi incluziunea financiară a românilor” a prezentat trei profile ale debitorilor români după cum urmează: 46,9% dintre consumatori au fost incluşi la profilul hiper utilizatorului, 37,7% la profilul utilizatorului de credite de nevoi personale şi 15,4% la profilul utilizatorului de credit ipotecar.
„Gradul de incluziune financiară în rândul adulţilor a ajuns la 68% în România la jumătatea anului 2022, iar 31% dintre persoanele care utilizează produse şi servicii bancare au declarat că deţin credite în momentul de faţă. Cercetarea de piaţă arată că 86% dintre debitori au declarat că au accesat credite de la bănci, 8% de la IFN (Instituţii Financiare Nebancare), 5% de la ambele şi 1% nu au răspuns. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 2,87% în luna octombrie 2022. Băncile au aplicat măsuri de sprijin pentru clienţii aflaţi în dificultate financiară, inclusiv prin refinanţarea creditelor.”, a arătat cercetarea.
Consumatorul utilizator de credite de nevoi personale este mai degrabă bărbat, care provine din mediul rural, cu studii elementare sau medii. Între timp, 79% dintre respondenţii încadraţi la acest profil au accesat credite de nevoi personale şi pentru 92% valoarea totală a tuturor creditelor pe care le-au contractat este sub 10.000 euro. În 94% dintre cazuri, creditele au fost contractate de la bancă.
Doar 17% dintre respondenți folosesc aplicaţii de online banking
Respondenții se declară, per total, foarte mulţumiţi de interacţiunea cu băncile, de la rapiditatea cu care au obţinut creditul până la interacţiunea cu personalul băncii, se arată în cercetarea de piaţă.
„Comportamentul de plată a creditelor arată că 77% dintre respondenţii incluşi la acest profil reuşesc să îşi plătească ratele la zi, 27% au solicitat la un moment dat amânarea plăţii ratelor şi 55% au optat pentru o refinanţare. Aproximativ 66% dintre utilizatorii încadraţi la acest profil au venituri lunare de sub 4000 lei. 44% dintre persoanele incluse la acest profil trăiesc în sudul României, iar 37% în regiunea Transilvania – Banat.”, potrivit cercetării.
Utilizatorul este mai puţin digitalizat. Acesta interacţionează cu o singură bancă sau maxim două, iar 50% îşi ţin evidenţa veniturilor/cheltuielilor în minte şi doar 19% pe hârtie. Deşi 54% dintre utilizatori dețin un smartphone pe care îl utlizează, doar 31% nu au şi nu utilizează smartphone. Respectiv, 17% folosesc aplicaţii de online banking şi doar 2% au portofel electronic. Mai mult de jumătate dintre persoanele de la acest profil (54%) folosesc fie mai mult bani în numerar, fie numai numerar în tranzacţiile zilnice.
Aproximativ 76% reuşesc să îşi plătească ratele la zi, iar 4% nu reuşesc să şi le plătească
Pe de altă parte, profilul hiper utilizatorului de credite a arătat că acesta este bărbat, locuieşte în mediul urban şi are studii medii. Așadar, 50% dintre utilizatorii încadraţi la acest profil încasează lunar între 4.000 – 10.000 lei, iar 52% trăiesc în regiunea sudică a țării şi 34% în regiunea Transilvania – Banat. Aproximativ 76% dintre respondenți au credit de nevoi personale şi 16% au credit pentru produse luate în rate.
„Peste trei sferturi dintre persoanele de la acest profil (77%) au credite de la bancă, 13% de la IFN şi 10% de la ambele. Aproximativ 76% reuşesc să îşi plătească ratele la zi, iar 4% nu reuşesc să şi le plătească, dar 45% au optat pentru refinanţare şi 16% au solicitat la un moment dat amânarea plăţii ratelor.”, se arată în cercetarea IRES.