Cele 18 state care vor fi reprezentate la reuniunea de duminică de la Doha, pentru un acord de îngheţare a producţiei, cheltuiesc banii acumulaţi din vânzările de petrol într-un ritm accelerat, iar presiunile pentru găsirea unei soluţii sunt în creştere.

În ultimele trei luni ale anului 2015, rezervele valutare ale acestor ţări au scăzut cu aproape 54 de miliarde de dolari, cel mai amplu declin de la începutul crizei.

Cheltuirea petrodolarilor are consecinţe dincolo de ţările producătoare de ţiţei, fiind afectaţi manageri de fonduri precum Aberdeen Asset Management şi pieţele valutare.

Ţările producătoare de petrol păstrează de obicei rezervele valutare în titluri ale Trezoreriei americane şi în alte active lichide.

Impactul asupra pieţei creditelor a fost redus în condiţiile în care băncile centrale continuă să cumpere obiligaţiuni.

”Anticipăm că 2016 va fi un nou an dificil pentru majoritatea statelor producătoare de petrol”, a declarat Abhishek Deshpande, analist la banca Natixis în Londra.

Reuniunea de la Doha ar trebui să ducă la un compromis între ţările membre ale OPEC şi statele producătoare de ţiţei din afara organizaţiei, cu toate că un eventual acord va fi în mare parte cosmetic, având în vedere că livrările majorităţii statelor se află aproape de niveluri record.

Într-o scrisoare în care invită statele producătoare la întâlnirea de la Doha, ministrul Energiei din Qatar, Mohammed Al Sada, afirmă că piaţa trebuie stabilizată în interesul unei economii mondiale mai sănătoase, întrucât preţurile scăzute nu sunt în avantajul nimănui.

Arabia Saudită a cheltuit 138 de miliarde de dolari de la declanşarea crizei, respectiv 23% din rezervele sale valutare şi  aproape jumătate din total la nivelul ţărilor analizate, urmată de Rusia, Algeria, Libia şi Nigeria.

În ultimul trimestru al anului trecut, Arabia Saudită a cheltuit 38,1 miliarde de dolari din rezervele sale valutare, cel mai mult de când sunt analizate astfel de date, în 1962.

Declinul cotaţiilor petrolului a început în noiembrie 2014, când OPEC, în funte cu saudiţii, a decis să lupte pentru cota de piaţă, în detrimentul producătorilor americani, şi nu să reducă producţia, aşa cum a procedat în trecut.

Această politică a a făcut ca ţiţeiul Brent, de referinţă la Londra, să scadă de la o medie anuală de 111 dolari pe baril în 2013 la o medie de numai 35 de dolari în acest an. Declinul i-a determinat pe producători să consume din rezervele valutare.

Fitch Ratings a retrogradat ratingul Arabiei Saudite cu o treaptă, la nivelul AA-, după măsuri similare anunţate de Standard & Poor’s şi Moody’s Investors Service.

FMI a avertizat că deficitul de cont curent al Arabiei Saudite va ajunge în acest an la 10,2% din PIB, cel mai ridicat nivel după 1998, când cotaţiile petrolului au scăzut la 10 dolari pe baril.

Într-un mod similar, Emiratele Arabe Unite vor înregistra în acest an un deficit al balanţei de plăţi pentru prima oară din 1980, potrivit FMI.