Peste 48 de milioane de francezi sunt așteptați să voteze în al doilea tur al alegerilor legislative

Așadar, cele mai recente sondaje arată că primul loc ar putea fi câștigat de către coaliţia prezidenţială „Ensemble!”, în faţa celor de la Nupes, condusă de Jean-Luc Mélenchon.

Trebuie menționat că 48 de milioane de alegători sunt chemaţi la vot duminică de la ora 08:00 dimineaţa. Pentru a ţine cont de diferenţa orară, unii alegători de peste mări au început totuşi să voteze sâmbătă.

Mai întâi în St-Pierre-et-Miquelon, un arhipelag de lângă coasta Canadei, la 12:00 (la Paris), apoi în Guyana, în America de Sud şi de Nord şi în insulele franceze din Caraibe, Martinica, Guadelupa, Saint-Martin şi Saint-Barthélemy.

De asemenea, Emmanuel Macron, un lider liberal de centru, speră să obţină o nouă majoritate absolută în Adunarea Naţională, camera inferioară a Parlamentului, unde sunt 577 de deputaţi, conform informațiilor transmise de france24.com

Primul tur al alegerilor legislative

În primul tur, majoritatea actuală a adunat aproximativ 26% din voturi, cu puţin în faţa alianţei de stânga NUPES a tribunului Jean-Luc Mélenchon. Acesta a reuşit în pariul său de a reuni socialişti, ecologişti, comunişti şi propria sa mişcare a stângii radicale, La France Insoumise.

În ultima linie dreaptă, Emmanuel Macron, care a mers joi pentru prima dată la Kiev, a dramatizat miza, spunând că războiul din Ucraina a afectat viaţa de zi cu zi a francezilor şi insistând asupra „necesităţii unei Franţe cu adevărat Uniunii Europene care să poată vorbi cu o voce clară şi distinctă”, notează Europa Liberă.

Simultan, el a lansat sperietoarea „extremelor” care, dacă s-ar impune, ar semăna „dezordine” în Franţa, acuzându-le pe acestea şi că vor să iasă din Europa.

Scrutinul de duminică pune capăt unui lung ciclu electoral lung în Franţa care va confirma o vastă recompunere politică a ţării în jurul a trei blocuri în detrimentul partidelor tradiţionale, începută odată cu alegerea lui Emmanuel Macron în 2017.

Francezii au mers la vot în total de nu mai puţin de patru ori în doi ani, într-un context tensionat alcătuit din crize succesive, de la pandemia de COVID-19 la războiul din Ucraina până la creşterea inflaţiei şi ameninţările la adresa economiei.