Peste 50% dintre jurnaliștii croați acuză simptome de burnout
Societatea DZNAP pentru protecţia drepturilor de autor în domeniul jurnalistic din Croația a efectuat o anchetă care arată că mai mult de jumătate dintre jurnaliștii din această țară au simptome de burnout, în timp ce un număr ridicat dintre ei nu pot face față epuizării, oboselii şi stresului.
Această anchetă a examinat care au fost efectele pandemiei de coronavirus și a celor două cutremure din 2020, dar și efectele crizei economice provocate de pandemie asupra sănătăţii şi a stării materiale a jurnaliştilor şi editorilor.
50% dintre jurnaliști au avut coronavirus
Sondajul scoate la iveală faptul că 50% dintre cei chestionați s-au infectat cu coronavirus, în timp ce o bună parte a angajatorilor s-au arătat interesaţi de sănătatea lor.
În 45% din cazuri, angajatorii le-au propus ajutor, în timp ce 22% dintre cei care au avut COVID-19 nu au fost contactați de angajatorul lor pentru a vedea cum se simt.
50% dintre jurnaliști au avut mai mult de muncă în pandemie
Același sondaj mai scoate la iveală faptul că 50% dintre jurnaliştii chestionaţi au avut mai mult de muncă în perioada pandemiei, însă salariile lor au rămas la același nivel.
Ancheta arată că mai puțin de o treime dintre respondenţi nu au resimţit schimbări în starea lor mentală de la declanşarea pandemiei.
Agenția de presă Hina mai notează că la sondaj au participat 108 jurnalişti şi redactori cu vârste cuprinse între 18 şi peste 60 de ani.
Specialista în psihologie industrială şi organizaţională Tanja Pureta a spus că cel mai îngrijorător este faptul că peste 50% dintre jurnaliştii chestionaţi au acuzat simptome de burnout, întrucât ignorarea acestora „poate duce la consecinţe grave, atât pentru sănătatea angajatului, cât şi pentru supravieţuirea angajatorului”.
Pandemia de COVID a determinat mai multe boli la locul de muncă
Pandemia Covid a stimulat o varietate de boli la locul de muncă, inclusiv „marea demisie”, „demisia liniștită”, „supraocuparea forței de muncă”, lipsa forței de muncă și multe altele. Un alt astfel de termen, care deși exista și înainte de pandemie, este „epuizarea angajaților”. Dar, cumva, această problemă a epuizării este legată de toate cele de mai sus.
Clasificarea internațională a bolilor a descris burnout ca fiind „un sindrom conceptualizat ca fiind rezultatul unui stres cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes”. Ca afecțiune diagnosticabilă, burnout constă în trei simptome: epuizare fizică, dezangajare față de muncă și colegi și cinism față de propriul loc de muncă și carieră.
Un sondaj realizat de Edelman Data and Intelligence a arătat că aproape 50 la sută dintre angajați și 53 la sută dintre manageri s-au declarat epuizați la locul de muncă. Sondajul a fost realizat în rândul a 20.006 lucrători din domeniul cunoașterii, angajați cu normă întreagă sau independenți, din 11 țări, în perioada 7 iulie-2 august 2022, în mai multe industrii și țări. Un alt studiu realizat de Workhuman a arătat că 3 din 10 angajați irlandezi au declarat că se simt epuizați „foarte des” sau „întotdeauna”. De asemenea, a arătat că Irlanda se află printre cele mai proaste locuri din Europa în ceea ce privește epuizarea angajaților, a relatat Silicone Republic. La sondaj au participat peste 12.000 de lucrători din 11 țări europene și din SUA. Belgia și Irlanda au obținut rezultate slabe în ceea ce privește stresul la locul de muncă.
