Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2019 de 532 spitale (faţă de 524 spitale în 2018), 161 unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi (mai puţin cu o unitate faţă de anul precedent), peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate (cu 652 unităţi mai multe decât în 2018), peste 15.000 de cabinete stomatologice independente (plus 339 unităţi) şi aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie (minus 78 de cabinete), potrivit agerpres.ro

Serviciile oferite de rețeaua famaceutică

Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în scădere cu 49 de unităţi faţă de anul 2018, dar reţeaua de laboratoare medicale a înregistrat creşteri faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 4.300 laboratoare medicale, cu 66 laboratoare medicale mai multe decât în 2018.

De asemenea, dintre cele 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2019, numai 344 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 268 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Potrivit INS, anul trecut, Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.500 cabinete comparativ cu 4.400 cabinete în mediul rural, la fel ca în anul 2018. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu unui cabinet din mediul urban.

Activitatea cabinetelor medicale independente de specialitate

În ceea ce priveşte cabinetele medicale independente de specialitate, în mediul urban au funcţionat 11.500 de astfel de unităţi, în timp ce în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv, de numai 494 cabinete.

„În consecinţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban”, punctează INS.

În anul 2019, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (0,5 cabinete în 2018) comparativ cu 11 cabinete în mediul urban (10,4 cabinete în 2018).

Trebuie menționat că cele aproximativ 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care au funcţionat în anul 2019 au dispus de 134.200 paturi pentru internare continuă (124.200 de paturi în mediul urban şi 10.000 de paturi în mediul rural) şi de 9.800 paturi de spital pentru internare de zi (numai 359 paturi în mediul rural).

În 2019, spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare continuă şi de zi unui număr aproximativ egal de pacienţi (4,3 milioane cazuri de internare continuă şi tot atâtea cazuri de internare de zi). Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (132.000 paturi, reprezentând 91,5% din total) au fost puse la dispoziţia pacienţilor în spitalele mari (unităţi cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unităţi cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,6%) în spitale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

În 2019, durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, un număr de 11 centre de sănătate cu paturi de spital (7 centre în mediul rural) au acordat asistenţă medicală cu internare continuă, în cel puţin două specialităţi, pacienţilor din mai multe localităţi, iar durata medie de internare a fost de 8,4 zile/pacient. Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat, în medie, de 158 zile/pacient de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă în unităţile medico-sociale.

Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 119,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2019 sistemul de sănătate a dispus de 63.300 medici, în creştere cu 2.700 medici faţă de anul 2018, de 17.000 medici stomatologi (plus 500 de medici stomatologi), 18.100 farmacişti (plus 450 de farmacişti), 150.300 personal cu pregătire sanitară medie (plus 4.900), şi de 72.400 personal sanitar auxiliar (plus 2.100).

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor şi al medicilor stomatologi fiind de 70,4%, respectiv 65,5%, iar în rândul farmaciştilor de circa 90%.

Un număr de 2.200 fizio-kinetoterapeuţi şi 16.200 asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat în anul 2019, faţă de 1.900 fizio-kinetoterapeuţi şi 15.300 asistenţi medicali cu studii superioare în 2018.

Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban.

În anul 2019, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulţi locuitori unui medic (de 1,5 ori mai mulţi locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog şi de aproape 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban.