Legea insolvenţei, dar şi condiţiile de pe diverse pieţe, precum cea a retailului, au determinat creşterea numărului firmelor care şi-au închis porţile în prima jumătate a anului. Comerţul rămâne cel mai riscant sector, iar energia, cel mai sigur.
Conform unui studiu realizat de Coface, în prima jumătate a anului au fost înregistrate 7.434 de falimente, numărul lor fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Studiul arată că 869 din totalul firmelor se aflau în reorganizare judiciară, iar 937 şi-au închis procedura de reorganizare sau faliment din lipsa de active, restul de 5.628 fiind în faliment. Există totuşi un număr de 1.007 cazuri cu proceduri mai vechi de trei ani şi chiar dosare rămase nerezolvate mai vechi de anul 2000. Toate aceste cazuri nerezolvate cresc, practic, artificial rata insolvenţei la nivel de economie. În perioada amintită, au fost deschise un număr de 1.904 dosare de insolvenţă.
Unul din factorii care au dus la această situaţie, spun reprezentanţii Coface, este intrarea în vigoare a Legii insolvenţei în luna iulie 2006. Aceasta a apărut din nevoia alinierii la normele europene, dar şi pentru a proteja creditorii, care depindeau de o procedură mai puţin eficientă. Astfel, aceştia nu mai trebuie să demonstreze insolvabilitatea debitorului, ci practic această stare se prezumă, debitorul fiind cel care trebuie să probeze că este solvabil şi stabil din punct de vedere economic.
„Insolvenţa reglementată prin Legea nr. 85/2006 este o procedură în mod cert benefică mediului economic în sensul «curăţirii» domeniului comercial şi îndepărtării companiilor falimentare din economia românească“, declară Cristian Ionescu, managing director la grupul Coface România. El spune că cel mai important aspect al acestei legi îl constituie simplificarea procedurii în anumite cazuri definite de lege şi asigurarea „controlului echitabil“ al adunării creditorilor asupra demersurilor efectuate în procedură de către administratorul judiciar.
Ca şi în anii trecuţi, domeniul care deţine recordul falimentelor este comerţul, cu un total de aproape 300 de falimente. Comerţul cu ridicata şi distribuţia reprezintă 22,85% din totalul cazurilor înregistrate, în timp ce comerţul cu alimente, 16,84%. „Odată cu strategia de extindere a marilor lanţuri de retail în oraşele de talie mijlocie, numărul falimentelor micilor comercianţi va creşte, sectorul comercial urmând să ocupe în continuare prima poziţie în topul falimentelor“, adaugă Ionescu. „Practic, fiecare dintre marii retaileri anunţă investiţii importante şi deschiderea de noi magazine. Se observă şi o creştere a preferinţei consumatorilor faţă de magazinele de tip supermarket, fapt ce va accentua rata falimentelor în sectorul comercial“, adaugă el.
Industria energetică, cea mai sigură pentru companii
Ultimele poziţii în acest clasament, reprezentând sectoarele cu cel mai scăzut grad de risc de insolvenţă, sunt ocupate de sectorul energetic, industria extractivă, intermedierile financiare şi IT. Nu trebuie uitat că numărul de companii care activează în domeniul energetic sau în industria extractivă este redus, iar piaţa are un grad mare de concentrare. Totuşi, falimentele înregistrate în comerţ nu pot fi comparate, din punctul de vedere al impactului economic, cu un faliment al unei firme din domeniul energetic. Reduceri ale ponderilor în totalul falimentelor le-a înregistrat în primul rând agricultura, dar această evoluţie se poate schimba până la sfârşitul anului, din cauza secetei de astă-vară. Din punct de vedere geografic, Bucureştiul este liderul clasamentului falimentelor, cu 1.172 de cazuri. Există însă şi veşti bune: în unele judeţe numărul falimentelor a scăzut faţă de anul trecut: Mehedinţi a coborât cu 16 poziţii în topul judeţelor, Dolj şi Prahova cu 9, iar Vâlcea şi Bihor, cu 8.
„Este de remarcat faptul că, deşi numărul falimentelor creşte de la an la an în medie cu 50%, această pondere mare este cauzată în principal de faptul că foarte multe dosare sunt deschise cu ani în urmă“, consideră Cristian Ionescu. „Procedura încă greoaie de rezolvare a cazurilor de faliment are ca efect plasarea României printre ţările cu cel mai ridicat grad de insolvenţă din Europa. Dacă un caz de faliment ar fi rezolvat în maximum şase luni, aşa cum este, de exemplu, în Austria, atunci numărul total al falimentelor ar fi mult mai mic şi, implicit, şi rata insolvenţei la nivel de economie ar fi scăzută“, conchide managerul.
«Odată cu extinderea lanţurilor de retail în oraşele mijlocii, numărul falimentelor micilor comercianţi va creşte.»
Cristian Ionescu, managing director Coface România
