De la contaminanți ascunși și până la dezastre ecologice, acești pești pot prezenta riscuri pentru sănătate.

Iată de ce peștele de crescătorie poate fi, adesea, o bombă cu ceas pentru organismul nostru.

PCB-urile(Bifenilii policlorurați) sunt solubile în grăsimi, ceea ce permite ca aceste substanțe chimice să fie absorbite în grăsimea și pielea peștilor de crescătorie, unde, in timp, se concentrează.

Când mâncăm pește de crescătorie, aceste toxine încep să se „bio-acumuleze” în organism – rămânând prinse în celulele adipoase și trimițând semnale hormonale puternice pentru anii următori.

Ni s-a spus întotdeauna că grăsimea din pește este sănătoasă pentru inimă. Nu este cazul peștilor de crescătorie. Deoarece peștii de crescătorie sunt crescuți cu o dietă de porumb, soia și cereale, conțin niveluri ridicate de grăsimi omega-6, care favorizează inflamația și niveluri mult mai scăzute de omega-3 decât omologii lor sălbatici.

Deci, iată ce trebuie să știm când mâncăm pește de crescătorie, potrivit Runningtothekitchen.

Niveluri ridicate de contaminanți

Peștele de crescătorie conține adesea niveluri mai ridicate de contaminanți dăunători, cum ar fi PCB (Bifenilii policlorurați) și dioxine. Aceste substanțe chimice se pot acumula în organism în timp și pot duce la probleme grave de sănătate.

Utilizarea excesivă a antibioticelor

Pentru a menține peștii sănătoși, în fermele piscicole se folosesc antibiotice în exces. Acest lucru poate contribui la rezistența noastră la antibiotice, ceea ce va face mai dificilă tratarea infecțiilor.

Calitate nutrițională slabă

În comparație cu peștii sălbatici, peștii de crescătorie au adesea niveluri mai scăzute de acizi grași omega-3 sănătoși și niveluri mai mari de grăsimi nesănătoase.

Daune aduse mediului

Fermele piscicole pot provoca daune asupra mediului, inclusiv poluarea apei și distrugerea ecosistemelor locale.

Substanțe chimice

Pesticidele și alte substanțe chimice sunt folosite frecvent în fermele piscicole pentru a controla bolile și paraziții. Aceste substanțe chimice pot ajunge în organism, dăunând sănătății.

Condiții improprii

Peștii de crescătorie sunt adesea ținuți în țarcuri supraaglomerate, ceea ce duce la un nivel ridicat de stres și o susceptibilitate crescută la boli.

Preocupări de ordin etic

Condițiile precare în care sunt crescuți peștii în aceste crescătorii ridică serioase întrebări de ordin etic, cu privire la bunăstarea lor.

Perturbarea populațiilor sălbatice

Peștii de crescătorie se pot reproduce cu populații sălbatice, dăunând diversității genetice și perturbând ecosistemele.

Gust și textură

Mulți oameni consideră că peștii de crescătorie nu au un gust la fel de bun ca peștii sălbatici. Savoarea și textura pot fi fade și mai puțin satisfăcătoare.

Impact economic

Creșterea pisciculturii poate avea un impact negativ asupra comunităților tradiționale de pescuit și economiilor locale, împiedicând pescarii locali să-și câștige existența.

Riscuri de sănătate

Peștele de crescătorie poate fi purtător de boli și paraziți, care pot fi transmise la oameni, prezentând riscuri substanțiale pentru sănătate, dacă nu sunt gătiți corespunzător.

Pescuitul excesiv pentru furaje

În mod paradoxal, creșterea peștilor implică, adesea, pescuitul excesiv de pești sălbatici mai mici, pentru a-i folosi ca hrană, afectând astfel scopul acvaculturii durabile.