Participanţii la studiul CMMB au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe săptămână şi consultă în medie 18,2 pacienţi pe zi. 30 la sută au două locuri de muncă, iar 12 la sută, trei sau mai multe joburi. 

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât şi psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită şi interacţiuni frecvente cu oamenii. 

Femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout decât bărbaţii, mai relevă studiul. 

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a deţine controlul la locul de muncă, absenţa recunoaşterii sociale şi munca în exces, care lasă prea puţin timp de relaxare sau pentru activităţi în familie. 

Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultăţi în luarea deciziilor sau o iritabilitate crescută cu episoade de agresivitate. 

Sondajul realizat de CMMB a urmărit măsurarea nivelului de epuizare şi identificarea principalilor factori care accentuează stresul profesional în rândul medicilor, ca şi a soluţiilor propuse de aceştia pentru remedierea situaţiei. 

Potrivit CMMB, cifrele din studiul efectuat la Bucureşti sunt mai mari decât cele din alte ţări europene. 

Nivelul sindromului burnout în Franţa este de 42,4%, în Germania de 48,7%, iar în SUA, de 45,8%. Un studiu efectuat în 12 ţări europene arată că 43% dintre medici suferă de epuizare emoţională. În Marea Britanie, studii de specialitate arată cu unul dint trei medici are simptome de burnout. 

Concluziile cercetării realizate de CMMB precizează că burnout-ul este prezent într-un număr destul de mare de cazuri, dar este mai puţin legat de lucrul cu pacienţii, ci mai degrabă de factorii de sistem (birocraţie, legislaţie neclară, presiuni emoţionale ale rudelor, recunoaştere socială redusă, lipsuri materiale). 

"Ştim cu toţii că actul medical, şi în general sănătatea, sunt puncte fierbinţi, mai ales în ultima vreme. Ştim cu toţii că în sistemul de sănătate există o serie întreagă de neajunsuri, este un sistem, cu toţii recunoaştem, subfinanţat, este un sistem care este grefat de probleme majore, care trebuie reformat din temelii şi acest lucru – neajunsurile – au evidente repercusiuni asupra actului medical, unde în permanenţă sunt doi actori, medicul şi pacientul", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, prof. dr. Cătălina Poiană, care a subliniat nevoia reorganizării sistemului sanitar prin reducerea birocraţiei, citat de Agerpres.