Bursa de peşte din România, un proiect lansat anul trecut de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) şi finanţat din fonduri europene, nu se naşte uşor. Dar, odată pusă în funcţiune, susţin specialiştii, bursa va da o lovitură puternică braconajului din Delta Dunării, fenomen care în ultimii ani a luat proporţii uriaşe. Din datele culese de inspectorii ANPA, de ecologişti şi de poliţişti reiese că, în momentul de faţă, doar un sfert din peştele capturat în Deltă este fiscalizat. Restul se comercializează la negru.
Demarat anul trecut, proiectul finanţat prin Fondul European pentru Pescuit s-a împotmolit de câteva ori fie din vina autorităţilor române care gestionează Programul Operaţional pentru Pescuit, fie din cauza condiţiilor financiare restrictive impuse de reprezentanţii Comisiei Europene. Dar preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Marian Mănăilă, este optimist şi crede că, în ciuda tuturor dificultăţilor, bursa va putea fi construită şi pusă în funcţiune într-un un an de zile.
„Studiul de fezabilitate pentru înfiinţarea Bursei de Peşte a fost realizat deja de KPMG România. Pe scurt, bursa va avea un sediu central la Tulcea, 14 puncte de colectare a peştelui din întreaga Deltă, trei nave de transport, câte una pe fiecare braţ al Dunării – Sulina, Sfântu Gheorghe şi Chilia – maşini de transport pe uscat (din locurile unde accesul e posibil) şi un sistem IT care va interconecta aceste puncte şi va asigura derularea tuturor operaţiunilor“, ne-a declarat preşedintele ANPA. Pentru a reduce costurile, care iniţial erau estimate la circa 14 milioane de euro, Agenţia a găsit o soluţie ce va diminua substanţial efortul financiar. „Proiectul va costa în jurul a șase milioane de euro, deoarece ANPA va încheia un acord cu federaţiile de pescari din Deltă, pentru a prelua în cadrul bursei cherhanalele existente, desigur, cele care respectă normele europene, astfel încât bursa va fi făcută pentru pescari şi va fi administrată de către pescari“, explică Mănăilă.
Fostul deputat Dan Verbina, reprezentantul uneia dintre marile asociaţii de pescari din Deltă, consideră că înfiinţarea bursei este necesară pentru a ne alinia la practicile europene în domeniul politicii comune a pescuitului. În legătură cu integrarea cherhanalelor private în proiectul bursei, Verbina ne-a declarat că încă nu e nimic bătut în cuie. „Deocamdată, suntem în faza de discuţii cu ANPA. La finalul acestora vom semna, desigur, protocoalele necesare. Sunt însă unele lucruri încă neclare. De exemplu, toate cherhanalele va trebui să îndeplinească nişte condiţii tehnologice şi igienico-sanitare stricte, impuse de Comisia Europeană. Pentru asta, în unele cazuri, sunt necesare investiţii, care au nevoie de finanţare“, a spus Verbina.
 
Ce se întâmplă azi
În prezent, activitatea de pescuit în Delta Dunării reprezintă cea mai importantă activitate a locuitorilor din zonă. Există peste 1.700 de pescari licenţiaţi, care furnizează anual 50% din producţia totală de peşte din România. Descărcarea acesteia are loc în 60 de puncte de debarcare, făcând astfel imposibilă atât monitorizarea reală a cantităţilor pescuite, cât şi stabilirea preţului real pe fiecare specie. Practic, peştele capturat este adus de pescari la cherhana, unde este cumpărat direct de către proprietarul acesteia. Preţul, precum şi speciile pe care le cumpără şi cele pe care le refuză sunt stabilite de cherhanagiu. Aşadar, la ora actuală există aceşti intermediari care câştigă de două ori mai mult decât pescarii şi care fac legea în Delta Dunării. De exemplu, şalăul este cumpărat de cherhanagiu cu 7 lei/kg şi este vândut cu 14 lei/kg, crapul este preluat cu 5 lei/kg şi vândut cu 10 lei/kg etc.
„În plus, descărcarea, transportul şi comercializarea peştelui se fac, de regulă, fără a respecta condiţiile minime de igienă şi fără a avea un control real asupra cantităţilor comercializate. În aceste condiţii, nu se pot implementa politicile comune din domeniul pescuitului, la care România s-a angajat ca membră a UE“, susţine preşedintele ANPA.

Cum va arăta piaţa după apariţia bursei
Cum va funcţiona bursa? Ne explică tot preşedintele ANPA. Centrul Unic de Primă Vânzare de la Tulcea va fi organizat sub forma unei burse de mărfuri, conform Legii nr. 357/2005. Practic, pescarii vor preda peştele, la orele stabilite, la cele 14 puncte de colectare de pe raza Deltei. Acestea vor  funcţiona ca puncte fixe la Jurilovca, Sarichioi, Dunavăţu de Jos, Somova (Parcheş) şi Chilia Veche şi ca puncte plutitoare (pe pontoane) la Tulcea, Mahmudia, Murighiol, Sfântu Gheorghe, Crişan, Caraorman, Sulina, Mila 23 şi Gorgova. De precizat că şi deţinătorii de amenajări piscicole din aria Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării vor putea să comercializeze peştele prin bursă. De la punctele de colectare, peştele este preluat şi transportat la sediul bursei de la Tulcea fie pe Dunăre, cu cele trei nave speciale, fie pe uscat, cu maşinile bursei, dotate special în acest scop. Astfel, nicio altă navă şi nicio altă maşină nu vor mai avea dreptul să transporte peşte pe raza Biosferei Delta Dunării, în afara mijloacelor de transport ale Bursei.
La sediul din Tulcea, în hala construită în acest scop, peştele va fi expus în containere, pe o bandă rulantă, separat pe specii şi calitate. Preţul de pornire va fi afişat electronic. Brokerii vor licita, la preţul convenit cu comercianţii, cantitatea şi calitatea dorite. După care, peştele cumpărat va fi preluat de la rampa de încărcare şi transportat la destinaţie. Toate mi­jloacele de transport, atât cele de colectare din Deltă, cât şi cele ale comercianţilor din ţară, vor avea un singur tip de documente legale, şi anume, cele speciale, securizate şi eliberate de bursă. Aşadar, este uşor de înţeles de ce unii se opun proiectului. Deci, bursa va crea un mediu de dezvoltare şi modernizare a activităţii de pescuit, astfel încât să se înregistreze întreaga cantitate de peşte capturat şi să se fiscalizeze tot peştele, iar pescarul să primească un preţ real pentru peştele capturat.
 
Controverse
În cadrul ultimei şedinţe a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional de Pescuit, care a avut loc la Tulcea la sfârşitul lunii trecute, Stephanos Samaras, şeful Unităţii Asistenţă Structurală din cadrul Direcţiei Generale Pescuit a Comisiei Europene, a criticat proiectul Bursei de peşte elaborat de autorităţile române. „Să fim atenţi la mărimea proiectului. Dacă valoarea lui este de 14 milioane de euro, aceasta este supradimensionată“, a spus reprezentantul Comisiei Europene. Dar preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Victor Tarhon, a avut o reacţie dură la declaraţiile oficialului european:
„Să nu uităm că domnul Samaras este grec. Şi poate nu vrea ca banii să fie investiţi într-un proiect românesc. De ce nu într-unul grecesc?“, a spus Tarhon. În paranteză fie spus, fondurile rămase necheltuite de România la sfârşitul anului 2013 vor fi direcţionate de CE în alte ţări, Grecia fiind una dintre cele care vor avea prioritate, având în vedere situaţia financiară grea în care se află în ultimii ani. Tarhon a avut o replică şi pentru firmele private şi asociaţiile de pescari din Deltă, care privesc cu suspiciune proiectul Bursei de Peşte. „Le înţeleg îngrijorarea, pentru că punerea în funcţiune a bursei va scoate la lumină cantităţile uriaşe de peşte care alimentează piaţa neagră“, a spus Tarhon.

Pescarii sportivi salută proiectul
Toţi pescarii sportivi pe care i-am consultat, precum și reprezentanţii asociaţiilor de vânătoare şi pescuit sportiv consideră că înfiinţarea bursei constituie una dintre puţinele modalităţi de a diminua drastic braconajul din Delta Dunării.
„Braconierii fac ravagii, distrug habitatele peştilor, astfel că, în ultimii ani, pescarii sportivi au foarte rar ocazia să mai prindă un exemplar-trofeu din locuri în care altădată se prindeau des astfel de exemplare“, ne-a declarat unul dintre interlocutori.

Cum e în ţările UE

În momentul de faţă, România este singura ţară europeană care nu are creată infrastructura specifică pescuitului pentru Marea Neagră şi Delta Dunării. Adică, nu are bursă de peşte, port pescăresc, piaţă de peşte, puncte de descărcare şi adăposturi la Marea Neagră.

Toate statele membre ale Uniunii Europene au investit în burse de peşte şi în structuri similare acestora, care deţin infrastructura şi oferă toate facilităţile necesare acostării, debarcării şi stocării peştelui, până la valorificarea lui, cu respectarea condiţiilor impuse prin legislaţia europeană în domeniu.
Printre cele mai cunoscute sunt bursele de la Lisabona, din Portugalia, de la Vigo şi Barcelona, din Spania, cea de la Marseille-  Franţa ş.a.. Aici, tot pestele este vândut numai prin bursă, iar cine nu face acest lucru îşi pierde definitiv dreptul de a pescui. De menţionat că numai în ţările unde există bursă de peşte pescarii pot primi compensaţii pentru peştele nevândut la bursă, pentru perioadele când este oprit sau limitat pescuitul sau pentru depozitarea peştelui nevândut în stare proaspată.
Grigore Antipa, iniţiatorul vânzării peştelui la licitaţie

Vânzarea peştelui la licitaţie nu este o noutate pentru România. Astfel, este mai puţin cunoscut faptul că marele savant Grigore Antipa a avut nu doar preocupări ştiinţifice legate de fauna ihtiologică din Bazinul Dunării şi din Marea Neagră, ci şi preocupări manageriale privind piscicultura din România, cu deosebire pescuitul din Delta Dunării. În anul 1892, la recomandarea fostului său profesor de la Universitatea din Jena, Ernst Haeckel, Grigore Antipa este numit de regele Carol I la conducerea Pescăriilor Statului, cu misiunea „redresării acestui domeniu”. Antipa a acceptat misiunea desfăşurând în anii ce au urmat atât munca de cercetător, cât şi pe cea de administrator. În lucrările sale (“Lacul Razim. Starea actuală a pescăriilor din eleştee şi mijloacele de îndreptare”-1894, „ Studii asupra pescăriilor din România”-1895 ş.a.)  Grigore Antipa prezenta disfuncţionalităţile şi neregulile din domeniul piscicol, acuzând faptul că uneltele de pescuit, instalaţiile pentru perepararea, conservarea şi transportul peştelui erau în proprietatea unei clase de intermediari, „aşa- numiţii cherhanagii, care iau partea leului din câştig, atât în dauna statului cât şi a pescarului”. Ca urmare, Antipa propune constituirea unor cherhanale cooperatiste, înzestrate cu gheţării, mijloace de transport şi toate cele necesare preluării peştelui, care urma să fie vândut prin licitaţie publică. „Intermediarii vor deveni inutili şi se vor apuca de o meserie productivă, cum ar fi industrializarea peştelui, pescarii vor avea o parte mai mare de câştig şi statul îşi va spori şi el considerabil venitul”- argumenta Antipa. Pe de altă parte, în schimbul arendării la preţuri mici a luciurilor de apă, asociaţiile de pescari se obligau să execute lucrări de întreţinere, lucrări de protecţie a mediului etc. şi să asigure puietul necesar pentru repopulare. Rezultatele „politicii manageriale” adoptate de Grigore Antipa nu s-au lăsat aşteptate. De exemplu, după doar trei ani, în lacul Razelm producţia a crescut de la 380 de tone pe an, la 4.000 de tone de peşte de bună calitate, din care, 800 de tone de şalău.