”Este imposibil de aflat ce experimentează cu adevărat această specie”, spune Tillmann Benfey, profesor de fiziologie și acvacultură la Universitatea din New Brunswick, Canada.
Expertul spune că ”nimeni nu se poate pute pune în pielea unui pește, așa că nu avem cum să știm cum percep peștii senzația de sete sau dacă o percep”.
„Cred că setea este un răspuns cognitiv la hidratare și e greu să intri în creierul unui pește”, adaugă și Christopher Kenaley, profesor asistent de biologie la Boston College.
„Cu toate acestea, știm destul de multe lucruri despre modul în care peștii reglează echilibrul apei”, susține acesta.
Și peștii au nevoie de hidratare
Indiferent dacă le este sete sau nu, aceste creaturi care trăiesc în apă au mare nevoie de hidratare pentru a rămâne în viață. Ele reglează echilibrul apei printr-un proces numit osmoreglare, care este comun cu al altor vertebrate, inclusiv cu al oamenilor.
Potrivit lui Kenaley, osmoreglarea menține cantitatea adecvată de săruri și apă în organism, iar două organe principale facilitează acest proces. În primul rând – rinichii, care intră în funcțiune, ajutând la menținerea nivelului de sare, iar în al doilea rând – branhiile, care au celule speciale, care fac un schimb de apă și sare cu mediul. Procesul variază destul de mult, în funcție de locul în care trăiește peștele.
Pește de apă dulce vs. pește de apă sărată
Peștii de apă dulce nu beau apă în mod activ, deoarece astfel li se diluează sângele și fluidele corporale.
„Pentru un pește de apă dulce, provocarea este diferită față de cea a unui pește de apă de mare. La peștii de apă dulce, sângele și țesuturile sunt mult mai sărate decât mediul extern și, prin urmare, apa urmează acest gradient osmotic. Practic, corpul lor este un fel de burete sărat”, mai spune Kenaley.
Pe de altă parte, este cunoscut că speciile de pești de apă sărată (sau de mare) beau adesea apă pentru a se menține hidratate. Provocarea mare este aceea de a evita pierderea apei în mediul mult mai sărat și de a menține excesul de sare.
„Rinichii lor îndepărtează sarea și conservă apa, în timp ce celulele sărate din branhii pompează sare în apă. Folosind aceste direcții diferite de trecere a sării și apei, organismele peștilor marini și de apă dulce sunt la fel de hidratate”, explică Kenaley.
Ce se întâmplă cu peștii anadromi
Somonul face parte din această specie, înotând atât prin apă dulce, cât și prin apă sărată.
„Când somonii adulți migrează în apă dulce pentru a se reproduce, există o „zonă de pregătire” unde somonii stau înainte de a-și finaliza migrația”, spune Rebecca Asch, profesor de biologie a pescuitului. „Această ”zonă de pregătire” este amplasată astfel încât peștii să fie expuși la ape salmastre (cu salinitate redusă) și așa să poată câștiga, treptat, abilitate osmotică, înainte de a migra în zonele cu apă dulce”, afirmă Rebecca Asch.
Efectele schimbărilor climatice
Experții avertizează că, pe măsură ce schimbările climatice încălzesc rapid apele planetei, pești precum somonul pot experimenta condiții care se modifică rapid în ceea ce privește stabilitatea temperaturii în coloanele de apă de pe tot globul. Acest lucru poate modifica dramatic modul în care peștii se adaptează la caracteristicile apei.