Guvernul este întotdeauna pregătit pentru dialog în ceea ce priveşte problemele concrete şi legislaţia, dar respinge ferm afirmaţiile care pun la îndoială caracterul democratic al Ungariei, a declarat marţi ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, la reuniunea de la Geneva a Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată MTI.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó a subliniat la audierea care a avut loc în cadrul aşa-numitei Evaluări Periodice Universale (EPU) că nu este necesar ca o autoritate externă sau un alt stat să confirme caracterul democratic al Ungariei.
De-a lungul istoriei, poporul ungar a luptat pentru libertate şi aceasta este principala garanţie a democraţiei, poporul nu ar tolera niciodată ca vreun guvern să îi încalce drepturile fundamentale. Ministrul de externe a numit criticile aduse statului de drept în ultimii ani ca argumente motivate politic.
În opinia sa, acesta este motivul pentru care în Ungaria este la putere un guvern de dreapta, creştin-democrat, care promovează o politică patriotică, urmăreşte mereu interesul naţional, susţinând identitatea şi moştenirea naţională, ceea ce este greu de suportat pentru mainstream-ul liberal internaţional.
Péter Szijjártó a declarat că Uniunea Europeană se îndepărtează din ce în ce mai mult de valorile fundamentale care au făcut-o puternică, însă Ungaria rămâne ataşată de aceste valori. Oficialul ungar a subliniat că la audierea de acum vor fi puse întrebări cu privire la politica familială şi de migraţie, precum şi la libertatea presei. Péter Szijjártó a arătat că Ungaria oferă tot sprijinul pentru familii, de exemplu, anul trecut s-au cheltuit în acest scop 6,2% din produsul intern brut (PIB), ceea ce este de trei ori media OCDE.
Adevărul despre legea privind protecția copilului
Referitor la legea mult criticată a protecţiei copilului, a evidenţiat că legea nu face decât să asigure dreptul exclusiv al părinţilor la educaţia sexuală a copiilor. Nu este adevărat că legea este anti-LGBT, întrucât nu se referă deloc la adulţi. Iar în Ungaria nimeni nu trebuie să se teme pentru că aparţine unei comunităţi. Ministrul de externe a considerat migraţia drept una din cele mai serioase provocări, un fenomen periculos, care implică riscuri de securitate, culturale şi de sănătate în perioada pandemiei de coronavirus.
În legătură cu criticile legate de situaţia libertăţii presei în Ungaria, a precizat: Potrivit mainstream-ului, libertatea presei înseamnă că 95% a presei este de orientare liberală. Însă, Guvernul ungar înţelege prin acest concept că toate organele mass-media şi toţi jurnaliştii sunt liberi să-şi exprime opiniile, indiferent de poziţia lor politică şi ideologică. În opinia sa, principalul motiv al criticilor este că în Ungaria s-a dezvoltat deja şi mass-media conservatoare. Dacă criticii ar cunoaşte limba maghiară, ar vedea că organele media, care sunt lideri de piaţă, sunt antiguvernamentale în toate segmentele, a adăugat Péter Szijjártó. De menţionat că procedura lansată în 2008, care se desfăşoară o dată la 5 ani, este efectuată în cazul fiecărui stat membru al organizaţiei mondiale. În cadrul procedurii este evaluată situaţia drepturilor omului în ţara respectivă, se identifică greşelile şi se formulează recomandări.
Ungaria a mai fost evaluată în 2011 şi în 2016. Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, format din 47 de membri, a început activitatea sa în 2006, componenţa consiliului fiind decis prin vot secret de statele membre ale ONU. Grupul de lucru EPU examinează 42 de ţări în fiecare an.