Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a avut o reacție tranșantă după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut 41 de miliarde de euro pentru Ucraina. Potrivit lui, acest lucru contravine regulilor Alianței.
Ungaria se opune ajutorului pentru Ucraina
NATO a propus alocarea anuală de cel puțin 40 de miliarde de euro pentru Kiev, ceea ce contravine regulilor Alianței, deoarece Ucraina nu face parte din această organizație, a declarat ministrul de externe și pentru relații de comerț exterior al Ungariei, Péter Szijjártó.
„Conducerea NATO lucrează la angajamentele financiare pe termen lung. Acum propunerea este să se strângă anual câte 16 mii de miliarde de forinți (aproximativ 41 de miliarde de euro – n. red.).
Motivul invocat este faptul că pentru realizarea păcii trebuie asumate angajamente militare pe termen lung. Ceilalți cred că Rusia, văzând că Europa și-a asumat angajamente pe termen lung, va pune capăt războiului”, a declarat el după ședința de la Praga a șefilor ministerelor de externe ai țărilor membre NATO.
Potrivit șefului diplomației maghiare, ultimii doi ani și întreaga istorie demonstrează că aceasta este o așteptare greșită și nejustificată.
„Bineînțeles, am spus că Ungaria va accepta angajamente financiare numai dacă acestea se referă la funcția principală a NATO în conformitate cu Tratatul de la Washington, iar strângerea de bani pentru sporirea pregătirii Ucrainei nu are legătură cu principalele obiective ale NATO”, a spus acesta.
Potrivit lui Szijjártó, NATO este o alianță de apărare și nimeni nu a atacat-o, așa că nu există un scop defensiv, iar ceea ce se întâmplă acum este un scop de a ataca, care nu aparține funcțiilor de bază ale NATO.
Jens Stoltenberg consideră că suma de 40 de miliarde de euro ar trebui susținută
„De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, aliaţii au furnizat aproximativ 40 de miliarde de euro pe an ca ajutor militar pentru Ucraina. Trebuie să menţinem cel puţin acest nivel de sprijin în fiecare an, oricât timp va fi necesar”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din statele NATO,
Stoltenberg a precizat că este vorba despre „bani noi” și a menționat că, în aprilie, propusese un angajament financiar al aliaților pentru Ucraina de 100 de miliarde de euro pe parcursul a cinci ani, adică 20 de miliarde de euro pe an.
Acum, el și-a revizuit propunerea, sugerând ca acest ajutor pentru Kiev să fie menținut pe termen nelimitat, cel puțin la nivelul acordat de la începutul invaziei ruse.
Războiul, iminent?
Péter Szijjártó, a declarat vineri, după reuniunea omologilor săi din NATO de la Praga, că s-au făcut „unele declarații care arată o totală lipsă de rațiune.” El a adăugat că guvernul maghiar nu va permite ca Ungaria „să fie absorbită în nebunia belicoasă a NATO,” relatează MTI.
Șeful diplomației maghiare a spus că „expresul războiului a plecat din penultima stație” și este problematic de spus dacă mai există șanse să fie oprit, conform unui comunicat al diplomației ungare.
„Cred că a mai rămas o singură frână de urgenţă pe care ne putem baza, şi anume alegerile din 9 iunie, la care alegătorii europeni, între care şi cei din Ungaria, le pot arăta guvernelor lor că nu vor să trăiască în război în Europa pe termen lung”, a afirmat acesta.
Potrivit ministrului maghiar de Externe, atmosfera reuniunii de la Praga a fost „ca și cum am fi în ultimele faze de pregătire de război”. El a adăugat că s-au făcut mai multe „propuneri periculoase”, cum ar fi permiterea armatei ucrainene să îndrepte armele americane asupra unor ținte rusești și trimiterea de experți occidentali în Ucraina pentru a instrui soldații.
„Considerăm că, prin toate aceste propuneri şi idei, NATO va face paşi din ce mai mulţi şi mai mari în direcţia implicării în război, în condiţiile în care acum doi ani şi jumătate am decis împreună că NATO nu trebuie să ia parte la război”, a spus Szijjártó.