Populaţia de cormorani trebuie să scadă de la 100.000 la circa 9.000 de exemplare

Ministrul a mai afirmat că în Parlament a ajuns deja un act normativ care prevede că aceste păsări pot fi împuşcate tot anul, şi a arătat că populaţia de cormorani, care acum ajunge la o sută de mii, trebuie să rămână la 9.000 de exemplare.

”Prietenul meu trebuie să părăsească arealul, pentru că, din cauza prietenului meu, nu e prietenul meu, e prietenul altora, acest prieten ne privează de cel puţin 30 sau 40.000 de tone pe an. Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii şi lucrul acesta au trebuit ani să se înţeleagă”, a declarat ministrul.

Petre Daea a mai precizat că ”populaţia de cormorani este peste suta de mii”.

După ce a fost întrebat la cât ar trebui să ajungă populaţia de cormorani, el a precizat: ”Păi, la cum zic cei care protejează cormoranul, ar fi 9.000 şi ceva. Îi oprim pe ăia, restul… La număr, îi numără ei. Vânătorii ştiu cum să facă”, a spus ministrul.

Ministrul Agriculturii a mai arătat că în Parlament este ”un proiect de act normativ trecut de primele verificări să se împuşte tot anul cormoranul”.

”În câţiva ani de zile trebuie să ajungem aici, să echilibrăm ecosistemul”, a mai adăugat Petre Daea.

Alexander Kostov: Cormoranii, cel puţin pentru producţia de ciprinide, sunt principala problemă

Alexander Kostov, administratorul unei ferme piscicole, a afirmat recent că pentru producţia de ciprinide, mai exact o familie de peşti de tipul crapului, cormoranii reprezintă principala problemă, susţinând că este imposibil ca, având în vedere numărul mare al acestor păsări, să se facă piscicultură în producţia de crap.

“Domnul Daea a avut mare dreptate. Cormoranii, cel puţin pentru producţia de ciprinide, sunt principala problemă. Este imposibil la numărul acesta de păsări să se facă piscicultură în producţia de crap. Banii au stimulat creşterea cormoranilor pentru că era o măsură în aşa fel încât despăgubea pierderea şi au apărut ferme care au simulat o pierdere imensă”, a explicat administratorul fermei piscicole.

Administratorul fermei a mai afirmat că o soluţie ar fi acoperirea cu plase a suprafeţelor de apă, iar în alte ţări se foloseşte puşca împotriva cormoranilor.

“Există o soluţie pentru a se acoperi toată suprafaţa cu plase doar că aceste suprafeţe sunt foarte mari şi investiţia necesară de a le acoperi este destul de mare. Ne-ar trebui o subvenţie cu proporţie de 90% nerambursabilitate ca să putem investi în aşa ceva. Momentan nu există plase care să plutească pe suprafaţa apei.

În alte ţări folosesc puşca pentru a se apăra şi ăsta este un dezavantaj competitiv pe care îl avem. Oamenii au fost mai avansaţi, aveau o înţelegere mai bună despre fenomenul păsărilor şi au văzut că orice fermă care posedă o puşcă pe baltă după o anumită perioadă cormoranul se dezvaţă să vină acolo să mănânce”, a transmis Alexander Kostov, invitat la Prima News.

Acesta a explicat că anumite tunuri care scot nişte sunete nu sunt eficiente împotriva cormoranilor

“Aceste tunuri s-au dovedit ineficiente fiindcă nu sunt un real pericol pentru cormoran. Este o pasăre foarte inteligentă, mai inteligentă decât câinele.

Ea învaţă ce este periculos şi ce nu este periculos şi atunci când vede că ceva nu prezintă un adevărat pericol se obişnuieşte şi vine şi mănâncă. Chiar dacă legalizăm folosirea puştii, noi nu o să avem atât de mari pagube pe efectivul de cormorani pentru că cormoranul se obişnuieşte în scurt timp şi nu mai atacă ferma.

Dar dacă vrem să fim foarte europeni şi nu vrem să împuşcăm cormoranii am putea să investim în cercetare, există producător de plase care pot să ne ajute să dezvolte o plasă care să plutească pe suprafaţa apei şi să fie durabilă, să nu se schimbe de la an la an”, a încheiat Alexander Kostov.