Guvernul de la București nu va impune stare de calamitate în România

„Guvernul României astăzi a aprobat suma necesară pentru acordarea subvenţiei pentru acciza de motorină. Actul normativ pleacă astăzi la Monitorul Oficial.

La rugămintea mea, domnul prim-ministru a dat sarcină celor care asigură secretariatul Guvernului ca acest act normativ să apară în Monitorul Oficial cât mai repede cu putinţă, în aşa fel încât în actul subsecvent de la Ministerul Agriculturii – care înseamnă Ordin de ministru – să putem să distribuim aceste sume imediat, în următoarele două-trei zile, ca un răspuns practic la nevoile fermierilor, mai ales în aceste condiţii.

Iată deci o suplimentare de sumă de la bugetul statului pentru fermieri care înseamnă acum un nivel de sprijin de 337 de milioane lei”, a declarat, miercuri, Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în prima şedinţă de guvern de la preluarea mandatului.

Totodată, acesta a spus că Guvernul de la București nu va impune stare de calamitate (situație de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică) în România, cerută recent de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare, având în vedere că seceta a distrus deja 80% din culturile fermierilor.

„Cum să se impună? Asta există, o stare de calamitate pentru culturile efectiv. Noi nu declarăm stare de calamitate pentru suprafeţe. Noi venim cu forme de sprijin pentru producţiile care sunt afectate cred că e clar”, a precizat Petre Daea.

Culturile distruse de secetă vor fi folosite ca furaj pentru animale

El a menționat că, tot miercuri, a fost modificat un ordin comun între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice (Cseke Attila) și Ministerul Afacerilor Interne (Lucian Bode). Astfel că, începând cu această săptămână, culturile distruse de secetă vor fi folosite ca furaj pentru animale, iar terenurile agricole vor fi eliberate pentru pregătirea următorului an agricol.

„Am putut constata în cele zece judeţe pe care le-am văzut de vineri până duminică spre luni (…) am văzut la faţa locului trei secvenţe: o secvenţă care este normală, zic eu, din punct de vedere al vegetaţiei, în perimetrele irigabile. În aceste zece judeţe, am văzut în perimetrele irigabile că starea culturilor este normală, practic, speranţă pentru fermier că poate să-şi recupereze cheltuielile şi să aibă şi o brumă de câştig.

A doua secvenţă: în afara perimetrelor irigabile, culturi cu un stadiu de vegetaţie afectat, dar nu în gradul de compromitere totală a culturii şi aceste suprafeţe sunt diferite de la judeţ la judeţ, de la zonă la zonă, chiar şi de la o parcelă la alta datorită cantităţilor de ploaie care au fost neuniforme atât ca şi suprafaţă cât şi cantitate.

A treia secvenţă pe care am putut-o vedea la faţa locului este aceea cea mai dureroasă şi anume compromiterea totală a unor culturi, în mod deosebit a culturilor de primăvară în principal porumbul şi floarea-soarelui. Pentru aceste situaţii, fermierii români din zonele respective mi-au solicitat intervenţia imediată şi răspunsul juridic cuvenit pentru a li se da libertatea de a stabili la faţa locului destinaţia culturii compromise.

De ce? Pentru că actele normative care instituiau proceduri privind determinarea pierderilor nu le dădea posibilitatea să intervină rapid şi să nu piardă cultura în integralitatea ei, înţelegând posibilitatea de a o folosi la furaj masa vegetativă care mai poate fi recoltată şi destinată furajării animalelor şi mai ales, extrem de important, posibilitatea de a elibera terenul în aşa fel încât să execute lucrările specifice pentru declanşarea anului agricol următor”, a explicat Petre Daea.