Petre Roman, fost prim-ministru al României, s-a prezentat miercuri la Parchetul General pentru a răspunde acuzațiilor referitoare la implicarea sa în aducerea minerilor în București în perioada 13-15 iunie 1990. Roman a subliniat că nu există dovezi care să arate vreo legătură între el și acest incident și a susținut că acuzațiile sunt profund nedrepte. În timpul audierii, fostul premier a argumentat că nu avea niciun motiv să organizeze represiunea din acel moment.
Contextul acuzațiilor în cazul lui Petre Roman
Petre Roman a explicat că acuzațiile care i se aduc sunt nefondate și a prezentat circumstanțele politice din acea perioadă.
„Această în învinuire este profund nedreaptă şi am să vă expun de ce. Ce interes aveam eu, mai mult decât atât, cum aş fi putut eu, profesor, cercetător, trecut prin baricada de la Inter, unde au fost 39 de tineri camarazi de-ai mei ucişi de gloanţele trase la ordinul lui Ceauşescu.
Angajez România pe drumul spre Uniunea Europeană, spre NATO. Această angajare am făcut-o, ca să spun aşa categoric şi fără niciun fel de îndoială şi ezitare. Deci cum aş fi putut eu, ce interes aveam ca să organizez, să fac un complot, o represiune împotriva cui? Împotriva unor oameni care, constatarea evidentă este că de două luni blocau traficul în Piaţa Universităţii, dar, încă o dată, eu eram cel venit de pe baricadele libertăţii şi democraţiei”, a declarat Roman.
El a explicat că, în acea perioadă, România se angajase pe drumul integrării în Uniunea Europeană și NATO, iar el juca un rol crucial în acest proces.
Reformele și poziția sa politică
Roman a menționat că, după alegerile libere din 1990, obținuse un mandat puternic pentru a implementa un program de reformă care viza crearea unei democrații liberale și a unei economii de piață.
„Eram după alegerile libere, câştigasem alegerile cu 67%. Anunţasem programul de reformă pentru a crea în România o democraţie liberală cu o economie de piaţă. Eram deja angajat pe drumul ăsta şi, mai mult decât atâta, ca dovadă evidentă că aşa stau lucrurile este că la două săptămâni, nu mai mult, la două săptămâni după aceste evenimente, am fost votat în Parlamentul României pentru funcţia de prim-ministru fără vreun vot împotrivă.
Erau în Parlamentul României toate partidele istorice. Nu a fost niciun vot împotriva mea şi asta la două săptămâni. Asta-i dovadă mai mult decât evidentă că eu reprezentam în acel moment speranţa reală a reformei”, a adăugat fostul premier.
Respingerea acuzațiilor privind minerii
Fostul prim-ministru a respins categoric ideea că ar fi fost implicat în aducerea minerilor în București.
„Nu există nicio dovadă că aș fi fost eu angajat în aducerea minerilor”, a declarat Roman, amintind că, în 16 iunie 1990, a susținut într-o conferință de presă că minerii au fost aduși cu implicarea fostei Securități.
Roman a subliniat că această poziție l-a pus într-o situație delicată, deoarece guvernul său a fost critic față de lovitura de stat de la Moscova și a condamnat acțiunile respective.
”S-a întâmplat ceea ce ştiţi foarte bine şi am declarat în 16 iunie. Am făcut o conferinţă de presă şi am spus: ceea s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securităţi. Atunci am spus pe 16 iunie, chestia asta m-a costat, pentru că după puciul de la Moscova, guvernul Roman a dat cea mai categorică poziţie împotriva puciului şi la scurt timp după aceea au mai adus 10.000 de mineri şi printr-o lovitură de stat, ce au făcut? Au dat jos guvernul Roman. Eu pot să vă spun că n-am avut niciun fel de legătură cu această învinuire, că este profund nedreaptă”, a mai spus Petre Roman.
Acuzațiile din dosarul Mineriadei
Petre Roman este urmărit penal în Dosarul Mineriadei, alături de alte figuri importante din acea perioadă, precum Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu.
Potrivit procurorilor, aceștia sunt acuzați de represiune împotriva populației civile, soldată cu morți și răniți.
Procurorii susțin că aceștia ar fi lansat o politică de represiune care a dus la pierderi de vieți omenești și abuzuri grave asupra drepturilor omului. În acest context, Roman este cercetat pentru infracțiuni contra umanității.
Conform rechizitoriului, evenimentele din iunie 1990 au dus la uciderea a patru persoane și la vătămarea altor peste 1.300 de persoane, inclusiv violuri și abuzuri.
În total, aproximativ 1.200 de persoane au fost persecutate și private de libertate. Petre Roman și ceilalți acuzați sunt cercetați pentru implicarea lor în aceste acțiuni.
