Petrecerile de Crăciun, interzise în Uniunea Europeană?!

Crăciun 2023. Instanța Supremă a UE a decis să interzică angajaților birourile guvernamentale din UE să poarte simboluri religioase la vedere, cum ar fi Sfânta Cruce sau vălul islamic.

Se dorește neutralitate religioasă la locul de muncă. Se pare că aceste restricţii trebuie aplicate în mod egal tuturor angajaţilor din instituțiile publice din UE.

Decizia a fost publicată marţi, 28 noiembrie 2023, de către Curtea de Justiţie a UE.

„O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediscriminatoriu întregului personal al administraţiei respective şi este limitată la ceea ce este strict necesar.

Pentru a institui un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice purtarea vizibilă, la locul de muncă, a oricărui semn care arată convingeri filozofice sau religioase.

O asemenea normă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediferenţiat întregului personal al acestei administraţii şi se limitează la strictul necesar”, se arată în decizia Curții de Justiție a UE.

De la ce a pornit totul?

Instanţa Supremă a UE a fost chemată să se pronunţe după ce unei angajate musulmane din Belgia i s-a interzis să poarte vălul islamic la locul de muncă. La scurt timp, au fost schimbate condiţiile de angajare.

S-a cerut ca toţi angajaţii să respecte o neutralitate religioasă. Femeia a depus o plângere la o instanţă locală pentru că i-a fost încălcat dreptul la libertatea religioasă.

Femeia a cerut Curţii de Justiţie a UE să evalueze dacă regula neutralităţii religioase este sau nu discriminatorie. Prin urmare, instanța europeană a decis că o politică de neutralitate strictă „poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim”.

Tribunalul a constatat că, în ciuda interdicției explicită a manifestărilor evidente de convingere religioasă, mai multe imagini prezentate de reclamantă indicau cu claritate că „semnele discrete de convingere  erau tolerate”. Aceste simboluri includeau, de exemplu, purtarea cerceilor cu o cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun.

Totuși, este valabil şi reversul: „administraţiile publice pot permite angajaţilor să poarte semne vizibile ale credinţei lor, fie că este vorba despre religie sau filozofie, într-un mod general şi nediscriminatoriu.”

„Instanţele naţionale au o marjă de apreciere, permiţându-le să decidă cel mai bine cum să echilibreze drepturile individului şi neutralitatea serviciului public. Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent şi sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar”, ar fi transmis Curtea de Justiție a UE.

Sibylle Gioe, avocata femeii, a evidențiat ambiguitatea acestei hotărâri.

„Dreptul Uniunii Europene nu optează pentru o soluţie în detrimentul alteia”, a spus ea pentru ziarul britanic The Guardian.