Petrolul a atins in incheierea sedintei de tranzactionare de ieri valoarea de 54,95 dolari la New York si 52,31 dolari la Londra. scaderea a fost de 2,09 dolari la WTI Intermediate si de 1,93 dolari la cel de-al doilea, Brent. Cotatia cosului OPEC (un cumul de sortimente provenite din tarile producatoare) a scazut si ea la 47,96 dolari, cu 1,13 dolari mai putin decat in ziua precedenta. Diferenta vine din faptul ca petrolul OPEC este mai sulfuros.Scaderea a fost cauzata de teama privitoare la in
Petrolul a atins in incheierea sedintei de tranzactionare de ieri valoarea de 54,95 dolari la New York si 52,31 dolari la Londra. scaderea a fost de 2,09 dolari la WTI Intermediate si de 1,93 dolari la cel de-al doilea, Brent. Cotatia cosului OPEC (un cumul de sortimente provenite din tarile producatoare) a scazut si ea la 47,96 dolari, cu 1,13 dolari mai putin decat in ziua precedenta. Diferenta vine din faptul ca petrolul OPEC este mai sulfuros.
Scaderea a fost cauzata de teama privitoare la intrarea oficiala a Japoniei in recesiune. valoarea atinsa la New York este un record in materie, deoarece ultima data cand a fost consemnata o cotatie atat de mica s-a intamplat in 29 ianuarie 2007, cand petrolul era la 54,01 dolari. Stirile despre economiile aflate pe buza recesiunii cresc presiunile din piata asupra petrolului, impingand pretul si mai jos. Astazi de exemplu, tranzactiile au inceput la New York cu valori intre 55-56 dolari, iar acum barilul floteaza undeva intre 54,10-55 dolari.
Schema este logica. Fiecare economie care anunta ca isi contracta capacitatea reduce si cererea de petrol din piata. De altfel, programele intensivce de eficienta energetica, aparute in special dupa de barilul a atins pe 11 iulie cotatia de 147,27 dolari incep sa-si faca simtite efectele, reducand si mai mult din cerere. Pentru a incerca intr-un fel sa impinga pretul inapoi in sus, reprezentantii OPEC tot ameninta cu reducerea productiei. Prima reducere nu a avut efectul scontat. Aceasta a fost in 24 octombrie, cand organizatia a redus productia cu 1,5 milioane de barili pe zi. In fapt, efectul a fost o bula de oxigen pentru producatori, care scoteau mai mult petrol decat se cerea in piata. Astfel, au scapat de o parte dn petrolul in exces, amortizand scaderea. Totusi, revenirea preturilor spre 100 de dolari barilul nu s-a intamplat.