Ieftinirea prețului petrolului a produs unul dintre cele mai puternice cutremure în economia globală. Pentru România, efectele au fost greu de digerat: nu am văzut preţuri mai mici la benzinării, pentru că statul a decis să menţină taxele şi accizele la valori ridicate.
Mai mult, investiţiile au scăzut, companiile au trimis mii de oameni în şomaj, iar acest blocaj s-a întors ca un efect de bumerang asupra bugetului de stat, care a încasat mai puţini bani.
Principala urmare a conflictului din Ucraina a fost ieftinirea petrolului.
„Partida de şah geo-politică a început deja: avem o miză foarte mare a ceea ce înseamnă preţul petrolului. Aş spune că Rusia a mutat. Este momentul ca vestul să decidă în ce fel va răspunde”, a declarat Claudiu Cazacu, specialist în tranzacţii cu petrol, potrivit Digi 24.
Statele Unite şi ţările arabe au făcut mutarea decisivă şi au inundat piaţa mondială cu ţiţei. Cum producţia a depăşit cu mult cererea, preţul barilului de petrol s-a redus de la 115 dolari în iunie 2014, la 40 în decembrie 2015. Adică a pierdut 65% din valoare, iar asta a lovit puternic bugetul Rusiei, care depinde de veniturile din vânzarea acestei resurse.
Mai citiți și OPEC: Preţul barilului de petrol va reveni la 70 dolari
Mai mult, și România a primit şocul ieftinirii în plin: profitul celei mai mari companii petroliere a scăzut cu 34% în primele nouă luni din 2015. Cum banii au fost mai puţini, investiţiile au scăzut şi ele.
Petrolul a ajuns mai greu la suprafaţă, mai ales că 90% din zăcăminte sunt mai vechi de 40 de ani, iar extragerea ţiţeiului de la adâncimi mai mari de doi kilometri a rămas fără finanţare.