aurului negru si, o data cu ea, vietile a milioane de oameni. In cateva secunde, tipetele traderilor se transforma in tranzactii de milioane de dolari. La "buza" ringului, angajatii bursei transcriu in computere cat palma fiecare strigat incheiat cu un victorios "sold", adica "vandut". In aceasta "dementa" a simturilor ascutite - in care auzul si corzile vocale sunt intinse la maximum - fiecare tranzactie isi gaseste totusi, instantaneu, locul in piata. Este un joc fascinant, misterios si innebu
aurului negru si, o data cu ea, vietile a milioane de oameni. In cateva secunde, tipetele traderilor se transforma in tranzactii de milioane de dolari. La „buza” ringului, angajatii bursei transcriu in computere cat palma fiecare strigat incheiat cu un victorios „sold”, adica „vandut”. In aceasta „dementa” a simturilor ascutite – in care auzul si corzile vocale sunt intinse la maximum – fiecare tranzactie isi gaseste totusi, instantaneu, locul in piata. Este un joc fascinant, misterios si innebunitor pentru orice observator. Este jocul pietei, care a facut ca, saptamana trecuta, pretul petrolului sa urce pana la 53 de dolari/baril, un dolar in plus fata de ziua precedenta. De data asta a fost stirea privind o greva a petrolistilor in Nigeria, unul din principalii furnizori de petrol ai SUA. „A fost o zi agitata. Multi tehnicieni au crezut ca pretul va fi in jur de 52,75 dolari dar cand a aparut stirea despre greva din Nigeria, cotatiile au urcat pana la 53 de dolari/baril”, spune Raymond Carbone, presedintele Paramount Options Incorporated. si tot el explica de ce, in doar cateva zile, aurul negru s-a scumpit de la 48 la 53 dolari/baril. „Este o succesiune de evenimente nefericite: uraganele (mai ales Ivan), problemele din Nigeria, previziunile unei ierni geroase, speculantii si, nu in ultimul rand, o cerere globala in expansiune, sustinuta de cresterea economiilor asiatice. Toate au impins piata in sus”, spune Carbone. Datele oficiale arata ca uraganul Ivan a redus livrarile de petrol din Golful Mexic spre SUA cu 478.000 de barili/zi, pagubele depasind nivelul estimat initial. Pentru presedintele Paramount, dar si pentru alti traderi, vremurile petrolului ieftin au apus. „Trendul este unul ascendent. Vom avea preturi ridicate, iar, daca va fi o revenire, va fi pe termen scurt”, spune Carbone. Un argument in acest sens este si faptul ca toate contractele futures la termen de un an, un an si jumatate sunt la preturi „bine de tot peste 40 de dolari”, iar cele pe termen sub un an indica preturi si mai ridicate. Explicatia e simpla si poate fi rezumata prin zicala veche „banii la bani trag”. Jucator si observator al pietei, Carbone spune ca marile fonduri de investitii cumpara petrol „la greu”, fapt ce contribuie la mentinerea febrei din piata. „E o perioada a speculatiilor, deoarece 100.000 de dolari investiti azi in petrol pot aduce mult mai multi bani decat daca sunt investiti in actiuni”, afirma Carbone. Previziunile pentru urmatoarele saptamani depind, spun analistii, de starea vremii si de durata grevei din Nigeria. Toate semnele arata insa ca nu e loc pentru optimism. Pretul petrolului este astazi cu peste 70% mai mare decat acum un an, cu 60% peste nivelul din ianuarie 2004 si are toate motivele sa urce si mai sus.
Anirvan Banerji: „Consumul global creste foarte repede”
Expertul american crede ca economiile Europei sunt cele mai vulnerabile la pretul petrolului
Anirvan Banerji, directorul departamentului de cercetari al Economic Cycle Research Institute din New York,
dezvaluie CAPITAL cat si pe cine loveste pretul petrolului. ECRI este un institut privat de cercetare economica, bine cunoscut in SUA, care a prevazut ultimele doua recesiuni ale economiei americane.
Capital: FMI avertiza recent asupra riscului ca evolutia pretului petrolului sa afecteze cresterea economiei globale. Ce impact ar avea asupra economiei globale un pret al petrolului de peste 55-60 de dolari/baril?
Anirvan Banerji: Un pret al petrolului de 50-60 de dolari/baril nu ar avea efecte grave, dar o mentinere la acest nivel va accentua si mai mult procesul de incetinire a cresterii globale. Vestea buna este ca, in ciuda unui pret mai ridicat al petrolului, este putin probabil ca economia globala sa fie impinsa in recesiune. Vestea proasta este pe termen mai lung. Chiar daca e putin probabil ca pretul sa ajunga inapoi la 25 de dolari/baril, cred ca socurile petroliere vor fi mai dese. Chiar daca, acum, economia globala este mai puternica, nu trebuie sa uitam ca sunt momente in care este vulnerabila si atunci socul petrolului nu face decat sa apese pe tragaci.
Capital: Este nivelul actual al cotatiilor temporar sau febra aurului negru va continua?
Anirvan Banerji: Datorita Chinei si Indiei, consumul la nivel global creste foarte rapid. Din nou, pe termen lung, avem o mare problema. Daca ne gandim la combinatia dintre o oferta (productie) care nu va scadea si o cerere globala in crestere exista toate sansele ca, pe termen mai lung, pretul petrolului sa ramana la un nivel ridicat. La acest fapt se mai adauga o situatie ingrijoratoare: oferta totala de petrol este pe punctul de a-si atinge maximumul in urmatorii 20-30 de ani. Cu alte cuvinte, daca productia tarilor din afara OPEC (Rusia, SUA, Mexico, Venezuela, Norvegia) va ramane la acelasi nivel de astazi, acestea vor mai avea foarte putin petrol peste 20 de ani, indiferent de nivelul consumului. Asta inseamna ca lumea va fi si mai dependenta de petrolul din tarile OPEC si ca vom avea o mare problema la nivelul ofertei de petrol, cu toate complicatiile ce decurg de aici. Deci, concluzia naturala este ca pretul de echilibru al petrolului va fi la un nivel destul de ridicat si se va mentine acolo, chiar daca, in anumite perioade, ar putea sa mai scada.
Capital: Credeti ca piata este constienta pe deplin de aceasta situatie si de riscurile induse de socul petrolului?
Anirvan Banerji: Da. Ceea ce cred ca nu se apreciaza corect este masura in care petrolul poate fi un chibrit pentru recesiune, masura in care economia globala poate deveni rapid vulnerabila la fluctuatiile majore ale pretului petrolului. Experientele anterioare au aratat ca atunci cand economia globala si cererea globala isi vor reduce turatiile, exista pericolul ca oamenii sa devina mai putin vigilenti si sa considere evolutiile anterioare ca fiind temporare. Acest fapt schimba comportamentul companiilor si politicile guvernamentale, uitand-se ca pretul petrolului va reveni la un nivel ridicat imediat ce economia va reincepe sa creasca puternic. Un oficial al OPEC afirma recent ca respectiva institutie „pompeaza” tot ce poate si ca acum este randul tarilor producatoare sa consume mai putin. Cand l-am auzit, m-am intrebat ce vrea sa spuna, pentru ca, daca restrangem consumul mai mult timp, ne intoarcem la recesiune.
Capital: Deci avem de ales intre crestere economica si un pret al petrolului ridicat?
Anirvan Banerji: Da, intr-o anumita masura, pentru ca mai exista si alte legaturi, pe care le-am explicat mai inainte.
Capital: Care sunt economiile cele mai vulnerabile la fluctuatiile pretului petrolului si care sunt riscurile in cazul in care cotatiile raman la un nivel ridicat?
Anirvan Banerji: In cazul SUA, chiar daca pretul petrolului va ramane mai mult la un nivel ridicat, economia nu va fi impinsa spre un nivel de crestere prea mic, adica sub 2%, pentru ca este suficient de flexibila pentru a se adapta. Mai vulnerabile sunt insa economiile care cresc mai incet, cum este economia europeana, cea a Germaniei. Economia Europei se lupta deja cu probleme destul de complicate – cresterea economica a incetinit de la un nivel care nu este deloc multumitor, iar presiunile inflationiste cresc in zona euro. Banca Central Europeana vorbeste despre cresterea ratei dobanzii de referinta, dar situatia este destul de dificila, pentru ca saltul pretului petrolului afecteaza cresterea economica, iar, peste toate astea, vine si cresterea dobanzilor, care iar afecteaza economia. Cred ca va fi problematic pentru zona euro daca pretul petrolului va ramane la un nivel inalt si, implicit, pentru economiile est-europene, abia scapate de tranzitie.