Un proiect de lege ce ar creşte de peste două ori veniturile din taxe şi redevenţe a fost „aruncat“ pe piaţă recent. Iniţiativa este blocată însă de contractul de privatizare al Petrom. Proiectul de ordonanţă de urgenţă, iniţiat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), ar reglementa o mai veche problemă a economiei româneşti: obţinerea unor contribuţii modice la bugetul statului din exploatarea resurselor naturale. Documentul prevede o majorare
Un proiect de lege ce ar creşte de peste două ori veniturile din taxe şi redevenţe a fost „aruncat“ pe piaţă recent. Iniţiativa este blocată însă de contractul de privatizare al Petrom.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă, iniţiat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), ar reglementa o mai veche problemă a economiei româneşti: obţinerea unor contribuţii modice la bugetul statului din exploatarea resurselor naturale. Documentul prevede o majorare a taxelor şi redevenţelor miniere şi petroliere, care ar aduce un plus de venituri la bugetul statului, în 2008, de 1075 milioane lei (circa 318 milioane euro), comparativ cu anul trecut. Creşterea ar fi substanţială dacă avem în vedere că, în 2006, încasările din redevenţe şi taxe au fost de 849,41 milioane de lei şi că prin aplicarea noilor cote s-ar ajunge la venituri de 1.924 milioane lei în 2008 (circa 569 milioane euro). Grosul veniturilor din redevenţe şi taxe este asigurat de sectorul petrolier (petrol, gaze şi condensat, transport de ţiţei, gaze şi înmagazinare) cu un aport în suma totală de circa 90%. În 2006, din totalul sumelor încasate, 779,75 milioane lei au provenit din sectorul petrolier, iar în 2008, conform documentului prezentat, acesta ar urma să asigure 1.727 milioane lei.
Cifrele arată promiţător, numai că sunt fundamentate inclusiv pe creşterea redevenţelor plătite de Petrom pentru exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale. Or, conform contractului de privatizare, aprobat prin lege de Parlament, compania beneficiază de menţinerea nivelului procentual al bazei şi modalităţii de calcul al redevenţei până în 2014.
Cu toate că facilitatea acordată grupului austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, este considerată de preşedintele ANRM, Bogdan Găbudeanu, ca fiind „total improprie şi inechitabilă“ – având în vedere că profitul net al Petrom a fost în 2006 de aproape 648 milioane euro, iar statul a încasat 670 milioane euro din privatizare – Domnia sa nu a putut preciza cum s-ar putea aduce vreo modificare clauzelor contractuale. „Sunt probleme mari vizavi de aplicare noilor cote de redevenţă, din cauza contractului de privatizare al Petrom. Nu am nicio rezervă în a susţine proiectul de act normativ, dar problema Petrom ar putea să dărâme ordonanţa“, ne-a declarat Găbudeanu. O eventuală majorare a redevenţelor ar însemna o plată în plus pentru Petrom, comparativ cu 2006, de circa 562 milioane lei (166 milioane euro). Contractul Petrom mai prevede posibilitatea acţionării în instanţă a statului dacă acesta face vreo modificare de taxe şi redevenţe într-o sumă mai mare de cinci milioane euro. În plus, statul ar putea fi obligat la plata unor penalităţi care ar putea ajunge până la valoarea obţinută de acesta prin privatizare. „Rămâne de ales: fie adoptăm ordonanţa şi ne judecăm cu Petrom, fie nu o aplicăm“, spune Găbudeanu.
O propunere tardivă
Nu este prima dată când se vorbeşte de modificarea contractului de privatizare al Petrom şi, în mod cert, nici ultima. Până la acest moment însă, statul a dovedit că nu mai are nicio pârghie prin care ar putea aduce „ajustări“ contractului. „Mai simplu ar fi să facă o naţionalizare a Petrom decât să modifice contractul de privatizare“, a declarat Liviu Luca, şeful sindicatului din Petrom. De altfel, şi premierul Tăriceanu, şi ministrul economiei, Varujan Vosganian, au declarat că este nevoie de o creştere a redevenţelor, fără însă a preciza în vreun fel cum s-ar putea face acest lucru la Petrom. Fără includerea Petrom în calcul, efectele pe care le-ar avea aplicarea actului normativ vor fi ca şi inexistente, lucru recunoscut, de altfel, şi de preşedintele ANRM. „Propunerea de creştere a redevenţelor nu se referă numai la Petrom, dar în condiţiile în care compania asigură aproape 100% din producţia de petrol şi un pic peste jumătate din cea de gaze, restul nu mai contează“, a declarat Găbudeanu.
Practic, în veniturile totale, de 1.924,08 milioane lei, care ar reveni statului prin majorarea redevenţelor în anul 2008, circa 1.098 milioane lei ar reprezenta contribuţia Petrom din redevenţele pe petrol (666,5 milioane lei) şi gaze (431,3 milioane lei). Plusul adus numai din majorarea redevenţelor la petrol şi gaze pe întreg sectorul, comparativ cu 2006, ar fi de 805 milioane lei, în timp ce din creşterea taxelor şi redevenţelor pe minerit s-ar obţine mai mult cu circa 127 milioane lei. Realitatea este că statul câştigă puţin din taxele şi redevenţele plătite de companii pentru exploatarea resurselor naturale, nivelurile acestora fiind cu mult sub cele practicate pe piaţa comunitară. Şi nu este numai cazul Petrom, ci şi al altor agenţi economici care au preluat concesiuni prin contractele de privatizare, cu clauze de stabilitate privind redevenţele, cum ar fi, de exemplu, producătorii de ciment. Autorităţile s-au trezit târziu să vină cu o astfel de propunere, după ce au fost încheiate contracte de privatizare cu clauze ferme.
Ce s-ar putea face pentru a creşte veniturile ce revin statului din exploatarea resurselor naţionale? „Din punctul de vedere al ANRM, singura pârghie prin care am putea aduce venituri suplimentare la buget este majorarea taxelor şi redevenţelor“, afirmă Găbudeanu. Ar mai rămâne ca posibilităţi, spune preşedintele ANRM, în cazul în care se implică Ministerul Economiei şi Finanţelor, stabilirea unor alte mecanisme, precum impozitul pe supraprofit, un sistem de accizare mai adecvat, sau introducerea unor bonusuri care vin la buget în funcţie de profitul realizat din exploatarea resurselor.
Bogdan Găbudeanu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale
Redevente
În prezent, după actuala lege a petrolului, circa 85% din zăcămintele de petrol şi gaze din România se încadrează la cota de impozitare cea mai mică, de 3,5%, restul intrând, în principal, la cota de 5%, conform ANRM. Zăcămintele care se încadrează la cotele superioare de 7% şi 13,5% sunt unicate. În UE, nu există o legislaţie unitară în domeniul petrolier, sistemele fiscale aplicate fiind diferite de la o ţară la alta.
Bulgaria are redevenţe ce variază între 12,5% şi 17,5%, în timp ce în Franţa acestea sunt între 6% şi 12%, iar în Ungaria, între 5% şi 9%.