Consultanţii fiscali susţin că alternativele de plată a salariilor vor dispărea curând. În acest an, Guvernul a „îngustat“ poarta microîntreprinderilor prin care se plăteau salariile. Mulţi s-au reorientat însă către PFA şi paradisuri fiscale.
Cuantumul impozitelor datorate statului creşte proporţional cu dimensiunea salariului. Din această cauză, întreprinzătorii sunt mereu în căutarea unor soluţii alternative pentru plata salariilor. Imediat după integrare, s-a pus însă primul filtru, prin schimbarea regimului fiscal al microîntreprinderilor. Şi-au mai putut păstra acest statut doar microîntreprinderile care au făcut dovada provenienţei a mai mult de jumătate din venituri din alte activităţi decât cele de consultanţă. „Ministerul Finanţelor nu a venit însă cu o poziţie clară, motiv pentru care este greu de definit graniţa dintre consultanţă şi funcţiile suport dintr-o organizaţie. Ce sunt serviciile informatice?, se întreabă Gabriel Sincu, senior manager la Mazars Consulting. După codul CAEN, nu sunt servicii de consultanţă, deşi prin natura activităţii se apropie de consultanţă. Dar contabilitatea? Codurile CAEN ne dau voie să ne mai mişcăm. Urmează să vedem punctul de vedere al inspectorilor fiscali după ce vor face verificări în teren.“
Studiul efectuat recent de Pluri Consultants, partener strategic al companiei de consultanţă Hewitt, ilustrează o scădere a ponderii firmelor care recurg la soluţii alternative de plată a salariilor. „Din Best Employer Survey reiese că angajaţii înţeleg faptul că valoarea salariului este limitat de performanţa businessului, dar ar aprecia foarte mult diversificarea compensaţiilor şi beneficiilor. De exemplu, acoperirea costului pensiei private, bonusuri legate de performanţă, acoperirea cheltuielilor de deplasare sau de relocare, plata chiriei, împrumuturi directe sau garantate de firmă pentru achiziţionarea de locuinţe, acoperirea cheltuielilor de şcolarizare pentru copiii lor etc.“, declară pentru Capital Mădălina Popescu. Directorul general al Pluri Consultants estimează că numai 20% din firmele din România apelează în continuare la formule „gri sau negre“ de plată a salariilor. „De la introducerea taxei unice pe venit, plata veniturilor prin microîntreprinderea sau PFA-ul unui angajat a scăzut mult ca pondere. Am mai întâlnit însă şi situaţii mixte: o parte din venit apare ca salariu şi o parte este facturat lunar de pe o firmă a cuiva apropiat.“
În ultimul an au dispărut din peisajul sistemelor alternative de plată şi poliţele de asigurare cumpărate de angajator în numele şi în contul angajatului de la firmele de asigurări. Angajaţii le puteau vinde ulterior pe piaţă, transformându-le în bani, sau le puteau păstra până când valoarea lor creştea, vânzându-le apoi pentru un venit chiar mai mare decât cel iniţial. Metoda s-a numit la unele bănci Employee Benefits şi s-a aplicat mai ales pentru plata salariilor foarte mari sau a unor bonusuri sau comisioane punctuale. Din cauza volumului destul de mare de operaţiuni s-a renunţat în mare parte la această variantă.
Alternativele de plată pornesc de la 1.500 de euro
Ies microîntreprinderile din peisajul economic românesc şi intră în schimb PFA-urile (persoane fizice autorizate). Schimbările legislative au obligat multe microîntreprinderi să se „transforme“ în PFA. Gabriel Sincu consideră că această formulă de desfăşurare a activităţii are chiar mai multe avantaje. „În primul rând, se elimină birocraţia impusă de o microîntreprindere, unde se fac declaraţii fiscale trimestriale, raportări semestriale şi se încheie un bilanţ anual. În cazul PFA-urilor se ţine o contabilitate în partidă simplă, ceea ce înseamnă un registru de încasări şi plăţi. La sfârşitul anului, se face o declaraţie fiscală.“ Persoana fizică autorizată trebuie să achite doar contribuţia la sănătate (6,5%). Un alt avantaj îl constituie şi faptul că nu se mai plăteşte impozit pe dividende. În cazul în care persoana fizică doreşte să se înregistreze ca plătitoare de TVA pentru a putea deduce această taxă, trebuie să mai facă o serie de declaraţii lunare sau trimestriale.
Atât în cazul formulelor de plată a veniturilor prin microîntreprinderi, cât şi prin PFA se pot face o serie de cheltuieli deductibile, ceea ce conduce la scăderea cuantumului taxelor către stat. Despre astfel de avantaje nu se poate discuta însă decât în cazul salariilor mai mari de 1.500 de euro.
În varianta plăţii veniturilor prin intermediul paradisurilor fiscale (offshore), statul nu se mai alege cu nimic. Costurile înfiinţării unui offshore şi taxele de întreţinere variază, dar cele câteva mii de euro datorate anual sunt mai mult decât convenabile în cazul plăţii salariilor foarte mari.
„Este o variantă extrem de riscantă, comentează Gabriel Sincu, şi eu nu o recomand niciodată clienţilor noştri.“ În opinia consultantului de la Mazars Consulting, în momentul în care vor fi plafonate contribuţiile la CASS şi pensii, toate salariile mari vor trece pe contracte de muncă. „Pentru orice angajat este mult mai simplu să primească salariul fără să-şi bată capul cu toate operaţiunile pe care le presupun formele alternative de plată.“
Experţii în taxe recomandă angajatorilor sistemul de participare la profit. După impozitare, aceştia pot aloca angajaţilor o cotă parte din profitul net. „Colegii mei de la juridic au găsit chiar norme ale UE care încurajează firmele să plătească astfel salariaţii.“ Gabriel Sincu are şi argumentele: „Oamenii sunt interesaţi să muncească mai bine pentru a fi plătiţi mai bine prin acest sistem.“
Share option scheme este o altă formulă de participare la profit, avantajoasă pentru toate părţile, dar pe termen lung. Între angajat şi angajator se încheie un contract, prin care primul se obligă să vândă salariatului, într-un anumit număr de ani, un anumit număr de acţiuni, la preţul de acum de pe piaţă. Angajatul va plăti impozit la stat (16%) doar după ce va intra în posesia acţiunilor respective şi le va vinde. Dacă le va vinde după termenul de trei ani stabilit în contract, legea actuală prevede diminuarea impozitului la 1%, tocmai pentru că se doreşte încurajarea pieţei de capital.
Firmele mari au început să recurgă la astfel de modalităţi de stimulare a angajaţilor. Chiar dacă statul nu a înţeles să introducă mai multe facilităţi fiscale, firmele au urcat mult ponderea beneficiilor în cadrul pachetelor salariale. Angajatorii nu înţeleg însă de ce motivaţia oamenilor nu creşte pe măsura beneficiilor. Studiile anuale asupra climatului organizaţional le-ar putea oferi răspunsuri la multe întrebări.
Sfatul consultanţilor
Salarii mari în zonele gri şi negre ale pieţei muncii
Madalina Popescu, director general Pluri Consultants
Cred că peste 80% din angajatori plătesc salariile în baza unui contract de muncă pe durată nelimitată. În ultima vreme, din ce în ce mai multe companii au început să aibă un sistem minimal de compensaţii şi beneficii: lunar, bonuri de masă şi bonuri de cadouri de câteva ori pe an, deoarece sunt scutite de impozit pe venit.
Rareori, şi numai punctual pentru anumite posturi, întâlnim plata venitului în baza unui contract de prestări servicii către microîntreprinderea sau PFA-ul unui angajat.
Rata mare a plăţii la negru sau gri apare în posturile operaţionale din construcţii. Mai apare în agenţiile media şi în domeniul imobiliar, ceea ce a permis acestui segment de piaţă să plătească nişte venituri fabuloase în raport cu nivelul de competenţă al angajaţilor. Se mai plătesc salarii la negru pentru posturile de top în companiile aflate la început de activitate. Culmea, în consultanţa financiară se întâlnesc frecvent sistemele de plată „gri“ a salariilor.
Beneficiile nu sunt încă un aspect clar din punctul de vedere al legislaţiei fiscale. În Franţa, de exemplu, se ştie exact care este impozitul datorat statului de către o firmă care dă o maşină în folosinţa unui angajat. Din cauza incoerenţei legislative, firmele noastre se strecoară cum pot şi cum le lasă controlorii fiscali. Oricum, ponderea beneficiilor a crescut semnificativ. Dacă acum doi ani vorbeam de maximum 5% din masa salarială, acum nivelul beneficiilor a crescut în medie la peste 15%. Sunt companii în care beneficiile reprezintă 25-30% din totalul costurilor legate de remunerare. Totusi, sistemele de beneficii, şi mai ales cele pe termen lung, sunt rare în România. Companiile ezită să le atribuie datorită costurilor şi creşterii moderate a gradului de motivaţie a angajaţilor.
Plata mascată a salariilor intră sub lupa Fiscului
Gabriel Sincu, senior manager, Mazars Consulting
Odată cu integrarea noastră în UE, „portiţele“ prin care se plătesc salariile se vor închide. Fiscul va cere din ce în ce mai multe documente justificative pentru analizarea serviciilor prestate. Dacă plata veniturilor se face prin intermediul unei microîntreprinderi sau PFA, Fiscul ar putea verifica acele aspecte din care să reiasă dacă activitatea reprezintă într-adevăr o prestare de serviciu sau o activitate salarială mascată. Concluziile le va trage uşor, din întrebări de genul:
• Unde se desfăşoară activitatea dvs. zilnică?
• Lucraţi 8 ore pe zi? Prestaţi un program fix la cel care vă plăteşte?
• Aveţi contracte doar cu o singură firmă pentru care prestaţi servicii?
• Lucraţi cu echipamentele/mijloacele fixe ale clientului?
Fiscul ar putea cere diverse rapoarte de activitate, planificări, documentaţii, justificări cu privire la conţinutul serviciului prestat sau cu privire la anumite cheltuieli din evidenţele contabile. Nu-i va fi greu să observe că sunt făcute „pe genunchi“ sau copiate de pe internet. Dacă activitatea se desfăşoară la sediul firmei pentru care se prestează serviciul, cu ajutorul echipamentelor acesteia, şi reprezintă singurul client al microîntreprinderii sau PFA, Fiscul poate trage concluzia că nu este o prestare de serviciu şi să dispună impozitarea veniturilor după regulile salariilor.
Deocamdată, nu avem un corp fiscal capabil din punct de vedere numeric să efectueze controale la toate microîntreprinderile sau PFA-urile existente. Nici în alte ţări din vecinătatea noastră, intrate mai demult în UE, controlul fiscal nu a ajuns la acest nivel. Cu siguranţă însă, în câţiva ani, ne vom alinia la principiile fiscale ale ţărilor dezvoltate şi astfel de practici de plată mascată a veniturilor nu vor mai fi posibile.
Noutati
Management şi Psihologie este o apariţie inedită în peisajul publicistic românesc, fiind un produs electronic sub forma unor filme pe DVD. Filmele sunt realizate pe baza de declaratii, interviuri ale managerilor, analize psihologice din cadrul unor workshop-uri tematice, interviuri cu specialişti, psihologi, consultanţi în management şi analiza unor studii de caz. Publicaţia video are o apariţie trimestrială şi se adresează managerilor, celor care aspiră la o carieră în management, specialiştilor în ştiinţe comportamentale şi managerilor de resurse umane.
Pentru achiziţionare: https://www.elfconsulting.ro
Praxis. Drepturile acţionarilor, de Cristian Duţescu, Editura C.H. Beck, este o premieră în literatura juridică românească, atât prin tema abordată, cât, mai ales, prin realizarea unei analize elaborate a legislaţiei româneşti aplicabile societăţilor comerciale, în general, şi pieţei de capital, în special, coroborate cu cele mai noi reglementări europene în materie. Cartea cuprinde aspecte teoretice şi cazuri desprinse din practica recentă românească, europeană şi americană. Ea se adresează unui public larg, de la acţionari, administratori, manageri, investitori instituţionali sau individuali, până la practicieni şi doctrinari ai dreptului comercial.
Pentru achiziţionare: Tel. 410.08.47; Fax: 410.08.48; E-mail: comenzi@beck.ro
