CONJUNCTURA Piaţa bunurilor de larg consum şi-a redus avansul, după ani de creşteri, din pricina preţurilor în urcare ale alimentelor şi schimbării preferinţelor.
În contextul actual al crizei financiare internaţionale, romånii nu par a fi fost, deocamdată, direct afectaţi, cu excepţia celor cu credite relativ mari în valută sau a investitorilor pe piaţa de capital. Conform unui recent studiu realizat de compania de cercetări de piaţă GfK Romånia, nivelul vånzărilor de bunuri de larg consum şi-a temperat creşterea.
De aproape un deceniu, piaţa bunurilor de larg consum (fast moving consumer goods, sau FMCG în jargonul industriei) înregistrează creşteri dacă nu spectaculoase, cel puţin constante. Dacă privim la cele două coloane din stånga şi dreapta acestei pagini, referitoare la întreaga piaţă de retail din Romånia (coloana din dreapta reprezintă date pentru primul semestru din 2008), este cåt se poate de clar că avansul comerţului modern a fost unul dintre factorii majori de impulsionare a consumului. În total, hipermarketurile, supermarketurile, magazinele cu discount şi cele cash&carry deţin o cotă de 41% ca pondere din volumul total al vånzărilor; în Capitală, această pondere a ajuns deja la 72%. Hipermarketurile s-au dezvoltat realmente exploziv: acum cinci ani, în 2004, aveau o cotă de piaţă volumică de doar două procente la nivelul întregii ţări şi de 13% în Bucureşti; acum, ele deţin 17% din piaţa naţională şi un incredibil 42% din cea a Capitalei. În acelaşi timp, supermarketurile şi-au majorat nesemnificativ cota de piaţă, de la 13% în 2004 la 14% în prima jumătate din 2008 la nivel naţional, iar unităţile cash&carry au coboråt de la 7% la 4%.
Vånzările de alimente încetinesc, produsele de curăţenie cresc
Potrivit datelor GfK, situaţia vånzărilor din FMCG pe prima jumătate a acestui an este cel puţin la fel de bună ca şi în anii precedenţi. „După o creştere de 17% a cheltuielilor de FMCG în anul 2007, anul acesta creşterile în valoare (în lei) sunt superioare, atingånd nivelul de 22% în primele şase luni“, explică Raluca Raschip, consumer tracking director al GfK. „La prima vedere, majorarea consumului ar putea părea semnificativă, dar acest lucru este foarte mult influenţat de creşterea preţului alimentelor. Ca urmare a unei conjuncturi nefavorabile, 2008 a adus preţuri mai mari pentru mai multe categorii de bază, cum ar fi laptele (Ă20%) sau uleiul (Ă40%). Creşteri de preţ de peste 10% s-au înregistrat la mai mult de o treime dintre bunurile de larg consum măsurate cu ajutorul panelului de gospodării, un număr dublu de categorii dacă ar fi să facem o comparaţie cu evoluţia de anul trecut.“ Prin urmare, aparenta evoluţie pozitivă a consumului în sectorul FMCG se traduce în realitate printr-o uşoară decelerare a creşterii, mascată de preţurile în urcare.
În categoria alimentelor, inflaţia aferentă primei jumătăţi a acestui an a fost, conform datelor GfK, de 11%, cu o creştere în volum a vånzărilor de circa cinci procente. Unele categorii din domeniul produselor alimentare au înregistrat, în perioada ianuarie-iunie a acestui an, vånzări practic egale ca volum (sau chiar mai mici) comparativ cu acelaşi interval din 2007. Printre acestea, studiul GfK enumeră uleiul, laptele, sucurile carbogazoase, margarina, caşcavalul sau småntåna. „Chiar dacă în ansamblu ponderea categoriilor care au înregistrat scăderi în volum este uşor mai mică decåt în anul precedent, vorbim despre categorii importante, care acoperă aproximativ o treime din valoarea totală a pieţei produselor incluse în analiză“, explică Raluca Raschip.
Pe de altă parte, printre categoriile care au înregistrat creşteri sunt unele care pånă acum nu deţineau ponderi importante, fiind într-un stadiu incipient de dezvoltare: ice tea, kefir, sana, cerealele pentru micul dejun sau cremele de brånză. Ponderea acestora în totalul vånzărilor de produse alimentare (ca valoare) este estimată de GfK la 13%.
O altă tendinţă observată de studiu este majorarea consumului de produse de îngrijire personală şi de curăţenie a locuinţei (de curăţenie universală, pentru baie etc.). Acestea, spune Raschip, „sunt cele care se diferenţiază cel mai mult printr-un consum mai mare în 2008 faţă de 2007“.
Consumul din mediul rural, în creştere
Probabil că evoluţia cea mai neaşteptată – deoarece contrazice clar una dintre presupunerile de bază ale economiştilor – se referă la modificările în ceea ce priveşte situaţia vånzărilor de bunuri de larg consum în mediul rural. Pare o evidenţă că economia rurală este una de subzistenţă, bazată pe autoconsum. În principiu, este adevărat, numai că studiul GfK observă (fără a menţiona cifre concrete, totuşi) că „multe dintre categoriile ce lipseau pånă acum din casele consumatorilor din mediul rural au început să fie din ce în ce mai prezente, lucru întålnit şi în cazul produselor de îngrijire a locuinţei, al lactatelor şi al brånzeturilor. Orientarea de la produse «home-made» către cele «branded» a avut de asemenea o contribuţie semnificativă.“
Economisim mai mult
În acest moment, e greu de spus cum reacţionează romånii la posibila deteriorare a climatului economic. „Barometrul de încredere a consumatorului“, studiu realizat lunar de GfK Romånia pe un eşantion de 1.000 de respondenţi cu vårste de peste 15 ani, arată că, în august 2008, 18,9% dintre romåni reuşesc să economisească; aceasta este cea mai mare pondere de răspunsuri pozitive înregistrată din august 2007. Similar, 22,6% consideră că vor reuşi „aproape sigur“ sau „probabil“ să economisească – de asemenea, este cea mai mare pondere de răspunsuri pozitive din ultimele 12 luni. Se încheie perioada consumului lipsit de grija zilei de måine?
