Așadar, livram 5% din totalul mașinilor înregistrate în UE. Totodată, industria auto națională are un impact semnificativ asupra economiei, generând aproximativ 13% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării.
Cifre bune
Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM, a subliniat importanța continuă a industriei auto pentru economia României, afirmând că aceasta va rămâne unul dintre cele mai importante sectoare economice ale țării.
În 2023, cifra de afaceri generată de industria auto a atins valoarea de 33 de miliarde de euro, reprezentând aproape 13% din PIB-ul României și având un procent de export de peste 27% din totalul exporturilor naționale.
Pentru anul 2024, se așteaptă o creștere a cifrei de afaceri, estimată să ajungă la 35 de miliarde de euro, având în vedere creșterea producției la Ford și performanța bună la Dacia. La finalul anului 2024, producția de vehicule ar urma să crească cu 9,17%, atingând 560.000 de unități.
Locul cinci la producție
România ocupă locul cinci în Europa în ceea ce privește producția de autoturisme, fabricând 5% din totalul mașinilor înmatriculate în Uniunea Europeană.
De asemenea, Sandu a menționat o greșeală în studiul recent publicat, care a sugerat o balanță negativă în comerțul auto al României. El a precizat că, în acel studiu, au fost incluse și alte mijloace de transport (trenuri, autobuze, troleibuze, tramvaie), nu doar automobile.
Potrivit oficialului ACAROM, balanţa comercială în ceea ce priveşte industria auto este una favorabilă României.
Adrian Sandu a subliniat că România exportă mult mai mult decât importă în sectorul auto. Conform declarațiilor sale, exporturile auto sunt între 30-31 de miliarde de euro, în timp ce importurile se ridică la aproximativ 23-24 de miliarde de euro, ceea ce indică o poziție economică favorabilă pentru țară.
Probleme punctuale
Totuși, el a menționat că România s-a confruntat cu anumite dificultăți de export, în special datorită neaderării la Schengen, care a generat probleme legate de timpul de așteptare în vămile interne și de fluiditatea transporturilor. Aceste dificultăți s-au manifestat atât pentru intrarea în țară, cât și pentru ieșirea din țară a mărfurilor.
În prezent, însă, situația s-a îmbunătățit semnificativ, iar transporturile sunt mai fluide. Totuși, există încă unele probleme la vama dintre Turcia și Bulgaria, un punct de tranzit important, având în vedere că România importă componente din Turcia și exportă vehicule prin această zonă. Aici, timpii de așteptare rămân ridicați.
E nevoie de mult upgrade
„Trebuie să spunem, în mod evident, că nu avem nevoie doar de infrastructură de transport rutier, nu avem nevoie doar de autostrăzi, ci avem nevoie de cale ferată adusă la un standard corespunzător. Vedem şi aici că se mişcă lucrurile, dar ceva mai încet, fiindcă avem magistralele de transport unde încă există restricţii de viteză de 20 – 30 km/h.
Viteza de transport marfă în România este mult, mult scăzută faţă de cea din vestul Europei. Deci, mergem până la vamă cu maxim 25 km/h, viteză medie transport marfă, după care creştem la 40-60 de kilometri, viteză medie, incluzând timpii de aşteptare şi de tranzit.
Avem nevoie de upgradarea reţelei de transport feroviar atât spre vestul Europei, cât şi spre est, spre port, fiindcă folosim intensiv Portul Constanţa ca transport atât al autovehiculelor produse în România, cât şi pentru componente”, a afirmat reprezentantul ACAROM.
