Serviciile şi industria sunt principalele sectoare economice responsabile pentru scăderea PIB de anul acesta. Exporturile au fost însă susţinute puternic de industria auto şi de produsele manufacturate.
Deficitul bugetar a devenit principala problemă a economiei româneşti. Majorat substanţial de diminuarea încasărilor bugetare şi de cheltuielile în creştere, acesta este acoperit, în principal, prin împrumuturi publice. Deficitul bugetar a ajuns la 4,4% din produsul intern brut (PIB), revizuit la sfârşitul lunii august, iar estimarea pentru întregul an se ridică la 7,3%. Nu mai puţin de jumătate din banii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de la Banca Mondială (BM) se vor îndrepta către acoperirea găurilor din buget.
Criza financiară şi recesiunea economică sunt principalii vinovaţi pentru situaţia în care se află România în prezent. Dar o privire mai atentă asupra evoluţiei industriilor şi exporturilor ne arată că putea fi chiar mai rău. Lipsa de reacţie a autorităţilor de la Bucureşti a fost compensată parţial de programele de ajutor efectuate în alte ţări europene. Din păcate, şi aceste ajutoare indirecte se vor încheia la un moment dat, mai ales în condiţiile în care economiile respective dau semne reale de revenire. Iar economia autohtonă va fi nevoită să se susţină singură.
Datoria publică a ajuns, la finele lunii iulie, la un total de 138,8 miliarde lei (32,6 miliarde euro), conform datelor Ministerului de Finanţe, ajungând la o pondere de 27,9% din PIB-ul estimat, faţă de 21,8% ponderea de la sfârşitul anului trecut. În aceste sume nu este prinsă ultima tranşă de la FMI, cea de săptămâna trecută, în valoare de 1,85 miliarde euro.
Serviciile, cele mai importante în PIB
Deocamdată nu se ştie dacă trimestrul III, cel care se va încheia în câteva zile (dar ale cărui date nu vor fi disponibile decât peste mai bine de o lună), va reprezenta punctul culminant al crizei sau va da primul semnal al revenirii (în sensul în care am putea observa o îmbunătăţire faţă de trimestrul anterior). Conform ultimelor date disponibile la Institutul Naţional de Statistică (INS), indicatorii macroeconomici au continuat să se deterioreze şi în luna iulie.
Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere din formarea PIB. Chiar şi după scăderea de 5,8% din primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, serviciile continuă să reprezinte 52,1% din valoarea PIB. „Analiza factorilor care au contribuit la scăderea de 7,6% a produsului intern brut evidenţiază contribuţia dominantă a serviciilor, -2,9%, şi a industriei, -2,4%“, arată buletinul statistic lunar al INS. La aceste reduceri s-a adăugat şi cea a impozitelor nete pe produs, care au scăzut cu 18,4% faţă de anul trecut, respectiv 1,4% din valoarea totală a PIB.
Industria, responsabilă cu o cincime din PIB, este sectorul din care ar trebui să pornească revenirea economică. Pentru a avea o creştere economică sustenabilă, este necesară producţia proprie. Însă cererea de produse depinde şi de situaţia pieţelor internaţionale. Industria metalurgică, spre exemplu, parte a sectorului de prelucrare, a înregistrat o diminuare a producţiei de 47,4% în primele şapte luni. Revenirea cererii de produse metalurgice nu va fi posibilă decât după repornirea construcţiilor, atât în ţară, cât şi în străinătate.
Subvenţiile auto, o salvare de moment
Producţia industrială totală din ianuarie-iulie a scăzut cu 9,5%. În timp ce prelucrarea s-a micşorat cu 10,6%, iar industria extractivă cu 10,7%, au fost şi sectoare care au crescut faţă de primele şapte luni ale anului trecut. Din păcate, anvergura redusă a acestor industrii, cum ar fi fabricarea articolelor din paie şi alte produse împletite, +8,6%, tipărirea sau reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, +5,8%, nu poate susţine revenirea economiei.
Care sunt, în acest caz, sectoarele ce pot susţine în mod real economia? Din structura exporturilor din 2009 se poate observa ponderea tot mai mare pe care o deţin maşinile şi echipamentele de transport. Aceste produse au ajuns să deţină 42% din valoarea totală a exporturilor, de 69,15 miliarde lei (16,3 miliarde euro). Programele Rabla din statele Uniunii Europene nu au susţinut doar producţia Dacia-Renault de autoturisme, ci şi micii furnizori de piese auto, care îşi livrează producţia aproape în toalitate în statele UE. Iar aceste exporturi sunt prinse în categoria „alte produse manufacturate“, unde intră produse prelucrate clasificate după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal etc.) şi articole diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte etc.), conform raportărilor INS. Sectorul „alte produse manufacturate“ reprezintă 35,5% din exporturile României după şapte luni.
Pornind de la scăderea mult mai redusă a exporturilor faţă de importuri, 6,7% faţă de 26,6% (valori exprimate în lei pentru primele şapte luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), observăm că deficitul comercial a scăzut cu aproape 8,3 miliarde euro, până la 4,87 miliarde euro. În cazul în care tendinţa va continua, până la finele anului, deficitul comercial s-ar putea apropia de zero. Estimarea se bazează pe revenirea economiilor europene, principalii parteneri comerciali, ducând la majorarea cererii din statele respective, dar şi pe menţinerea cererii interne la actualele cote, în condiţiile în care revenirea va avea un decalaj faţă de UE.
Agricultura, atracţie pentru investitori
Agricultura este o altă zonă importantă a economiei, chiar dacă contribuţia la PIB este redusă, sub zece procente. În ciuda potenţialului major al României, agricultura autohtonă continuă să fie fărâmiţată şi să depindă de nivelul precipitaţiilor. „Preţul scăzut al terenurilor, întinderea vastă a suprafeţelor şi solul de calitate ar putea fi ingredientele perfecte pentru un investitor străin pregătit să îşi utilizeze experienţa şi tehnologia într-o ţară cu capacitatea de a hrăni peste 100 de milioane de oameni“, se arată în ultimul raport despre agricultură al BCR. În perioada 2003-2008, suprafaţa cultivată a scăzut cu 10%, conform aceluiaşi raport.
Potenţialul agricol rămâne important, dar va mai trece o perioadă lungă până când va fi pus în valoare. Deocamdată, aşteptăm datele aferente trimestrului III înainte de a trage concluzii referitoare la revenirea economiei sau stoparea scăderii. În orice caz, o ameliorare a situaţiei în care se află populaţia nu va fi posibilă înainte de 2010.
4,87 miliarde euro este valoarea deficitului comercial din primele şapte luni, cu 8,3 miliarde euro mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut
206,4 miliarde lei este valoarea produsului intern brut din primul semestru al anului, în scădere cu 7,6% în termeni reali faţă de primele şase luni din 2008
