Comercianții români de autoturisme de așteaptă ca în acest an creșterea medie a pieței să fie de circa 15%, mizând pe creșterea economică, ușoara relaxare a finanțării, înnoirea flotelor deținute de companii și maturizarea dealerilor și a clienților.
Primele șase luni ale lui 2017 au adus o creștere importantă a vânzărilor și înmatriculărilor de autoturisme noi în ciuda eliminării timbrului de mediu și a modificărilor imprevizibile ale legislației și sistemului de taxare. Dacă la finalul anului trecut raportul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arăta o creștere cu 16,95% a înmatriculărilor de autoturisme noi până la 94.919 unități, în acest an este de așteptat ca statistica să indice la finalul lui decembrie o majorare cu peste 15% a pieței fapt ce va duce, într-un scenariu moderat, la înmatriculări de minimum 105.000 – 110.000 de unități. „Pentru a înțelege de ce piața auto crește astăzi, trebuie să ne uităm și la ce s-a întâmplat în trecut. Să nu uităm că în anii 2007 și 2008 media de vânzări pentru autoturisme în Romania a fost de circa 300.000 unități/an. Dacă discutăm despre înmatriculări, constatăm că la finalul lui 2016 aceeași piață se situa în jurul valorii de 95.000 unități. Deci ne aflăm la doar o treime din media celor mai buni ani ai pieței auto. Principalii factori care au influențat majorarea pieței sunt creșterea economică, ușoara relaxare a finanțării, învechirea parcului mașinilor de companie, ritmul mai alert de înnoire a modelelor și gamelor de produse, ofertele integrate care conțin și pachete de întreținere, profesionalismul și pragmatismul anumitor importatori și rețele de distribuție”, a declarat pentru Capital, managerul-coordonator al importatorilor auto din cadrul grupului Țiriac, Mihai Ivănescu. Conform oficialului, „intervalul cuprins între 105.000 și 110.000 de unități înmatriculate definiv pentru sfîrșitul lui 2017 pare în acest moment ținta ponderată spre care se îndreaptă piața. Creșterea s-ar situa astfel în jurul valorii de 15%”.
Pe o creștere a pieței la finalul anului mizează și managerul general al BMW România, Wolfgand Schulz: „Piața automobilelor din România este în continuare extrem de volatilă în principal din cauza schimbărilor constante ale taxelor și politicii fiscale. Cu toate acestea, având în vedere nivelul scăzut al motorizării, există suficient loc pentru îmbunătățirea și creșterea pieței. Pentru a înțelege motivele dezvoltării pieței și noile modele de afaceri ne uităm spre Occident și, de asemenea, către piețele vecine. De exemplu, o tendință majoră este trecerea la programe de finanțare bazate pe valori reziduale. De aceea noi am dezvoltat programul BMW Select, care înseamnă aproape 10% din totalul contractelor semnate de BMW Financial Services anul acesta, de trei ori mai mult decât în 2016. Ne așteptăm ca serviciile mai bune să devină un diferențiator tot mai puternic pe piață”.
Românii preferă SUV-uri și crossovere
Datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) arată că, pe lângă majorarea accelerată a pieței, se schimbă și comportamentul de consum al românilor care achiziționează mașini noi. Astfel, dacă în vara lui 2013, segmentul SUV ocupa doar 20,53% din piață, la finalul primului semestru din acest an el a atras 25,74% din totalul clienților. În același timp, cel mai mare segment al pieței românești, cel al mașinilor compacte (C), a scăzut de la 44,41% din piață până la 41,22%. „În acest an toate segmentele cresc, într-o proporție mai mică sau mai mare, românii rămânând totuși mari iubitori de mașini Crossover și SUV, poate cele mai dorite azi. Tot atât de adevărat este și că toți producătorii majori au în portofoliu acum astfel de mașini într-o gamă extinsă. Față de acum 15 ani, situația e modificată radical, nu doar din punct de vedere al ofertei, ci și din cel al migrării de la berline catre mașinile cu veleități 4×4 (cu arhitectură de Crossover sau SUV), mai ales în segmentele premium. Printre trenduri se observă cu preponderență o tendință a persoanelor fizice de a achita vehiculele «cash», iar a celor juridice de a apela la creditare”, explică Mihai Ivănescu, cel care coordonează importatorii mărcilor Jaguar, Land Rover, Hyundai și Mitsubishi. El este de părere și că „prețul rămâne un element decizional important în momentul achiziției și se face remarcată apetența românilor pentru negociere. Există însă o mentalitate a multor clienți care consideră că în România prețurile trebuie să fie neapărat mai mici decât în altă parte. Aici intervine soliditatea și profesionalismul rețelei de vânzări care trebuie să îi explice clientului că acesta cumpără o mașină (cu tot ceea ce poate oferi aceasta din punct de vedere tehnologic, constructiv și post-vanzare ) și nu un preț. Discounturile atrag uneori clienții, în special pe cei din categoria «vânători de discount-uri», dar aici fiecare trebuie să vadă cât de real este discount-ul și dacă tipul de mașină oferit cu preț redus îl reprezintă și este conform nevoilor sale”.
Tot la capitoul tendințe trebuie inclusă și informarea tot mai bună a clienților. Astfel, dacă în urmă cu 10 – 15 ani, detalii importante precum valoarea de revânzare sau costul total de utilizare erau foarte rar pomenite de clienți atunci când achiziționau un vehicul nou, în ultimii ani întrebările pe această temă par a da tot mai multe bătăi de cap dealerilor. Totuși, aceste teme care dezvăluie maturizarea clienților și înțelegerea corectă a avantajelor și dezavantajelor de a deține un anumit model, rămân informații- cheie puțin înțelese de români.
Mașinile electrice, doar un deziderat
Tot mai interesați de autoturismele „verzi“ (electrice și hibride), clienții români sunt încă departe de a intra în hora curentului „eco”. Vehiculele cu propulsie electrică sau hibridă au o pondere de 1,7% din totalul livrărilor realizate în primele șase luni ale lui 2017. Chiar dacă volumele sunt foarte mici, creșterile sunt importante (cele electrice +197,1% și cele hibride +194,6%) și arată faptul că există un potențial important de creștere al acestei categorii de autoturisme care, stimulată prin subvenții, poate realiza volume importante contribuind astfel la reducerea poluării generate de traficul auto.
„Programul «Rabla Plus» a asigurat un impuls puternic pentru mașinile electrice și hibride. Nu este vorba numai despre avantajul prețului de achiziție, ci și de generarea unei dezbateri puternice despre dezvoltarea pieței acestor mașini în viitor. Noi, de exemplu, avem o ofertă foarte competitivă. Chiar și fără bonificațiile oferite de stat BMW i3 rămâne unul dintre cele mai bune modele ale noastre când vine vorba de costul total de deținere, în timp ce mașinile hibride de tip «plug-in», situație unică pe piață, sunt oferite cu un preț similar celui al mașinilor de aceeași putere alimentate cu benzină și sunt chiar mai ieftine decât cele diesel”, menționează șeful BMW România. Același program „Rabla Plus” este considerat și de Mihai Ivănescu principalul factor de creștere al pieței mașinilor „verzi”. „Deocamdată, creșterea vânzărilor e legată în principal de programul «Rabla Plus», masinile hibride și electrice fiind tributare infrastructurii de încărcare, aflată în prezent la un nivel mult prea redus. Presiunea va trebui să vină din ambele părți, pentru că, fără mașini de acest tip pe stradă, nici nu va exista o pârghie care să pună eficient în mișcare instituțiile și companiile interesate de dezvoltarea infrastructurii”, este de părere oficialul grupului Țiriac.
Deși consideră programul guvernamental de susținere a achizițiilor de mașini electrice și hibride cât se poate de util în acest moment, Wolfgand Schulz, managerul general al BMW România, atrage atenția asupra unei eventuale prelungirii nejustificate a acestuia așa cum se întâmplă în cazul variantei „Rabla Clasic” destinată mașinilor convenționale: „«Rabla Plus» a generat și o perturbare majoră a pieței. Având în vedere subvenția importantă, este necesar să avem un plan multianual foarte clar. Și trebuie să începem o discuție despre modul în care, pe termen mediu, să planificăm reducerea și, ulterior, eliminarea subvenției pentru a nu crea o dependență a pieței de sprijinul statului și, mai mult chiar, pentru a evita colapsul vânzărilor în cazul unei opriri bruște a programului”.
45.008
autoturisme au fost înmatriculate în prima jumătate din acest an, cu 27% mai multe decât în perioada similară din 2016.
50,4%
dintre autoturismele vândute în 2017 au propulsoare alimentate cu benzină, spre deosebire de anul trecut când acestea ocupau doar 47,4% din piață.
878
de mașini electrice și hibride au fost comercializate în primul semestru din 2017, în creștere de la 276 în aceeași perioadă a anului trecut.