Ponderea sectorului HORECA în vânzările de bere s-a înjumătăţit, de la 15% în 2019, până la 8% în 2020.

„2020 a fost un an cu multe provocări pentru societate şi pentru piaţa de bere din România. Restricţiile impuse din cauza situaţiei generate de coronavirus au afectat puternic sectorul ospitalităţii şi, implicit, industria noastră. Pierderile cauzate de închiderea HORECA au fost compensate parţial de achiziţiile din comerţul cu amănuntul, mutându-se consumul de bere acasă, precum şi de faptul că a fost un an cu vreme bună.

Totodată, presupunem că piaţa s-a menţinut la nivelul anului anterior şi datorită faptului că mulţi români din afara ţării, din cauza restricţiilor din statele unde îşi desfăşurau activitatea, au revenit pentru o perioadă acasă, au stat alături de familie şi şi-au petrecut aici concediile”, a declarat Dragoş Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Berarii României, transmite Agerpres.

A scăzut ponderea în sectorul HORECA

Înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalităţii genera 443 milioane de euro în economia românească în vreme ce anul trecut a generat doar puţin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro.

„Pe fondul crizei sanitare, din dorinţa de a păstra distanţarea socială şi de a evita călătoria necesară returnării ambalajelor, românii au optat în 2020 pentru ambalajele de unică folosinţă, fie că vorbim de sticlă sau de plastic. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creştere de 58% faţă de 2019, lucru datorat în mare măsură opririi sau diminuării activităţii în Horeca. Ambalajul tip PET a avut un avans de 2,2%, ceea ce marchează o contra-tendinţă, după 5 ani de scădere constantă, în care a pierdut 9 puncte procentuale (pp) din ponderea deţinută între ambalaje”, a adăugat Julia Leferman, director general Asociaţia Berarii României.

Chiar şi în condiţiile unei stagnări în volum a pieţei, sectorul de bere continuă să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei româneşti. Industria berii asigură la nivelul întregii ţări, direct şi indirect, un număr de aproape 61.000 locuri de muncă pentru români, acoperă exclusiv din producţia locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României.

Contribuţiile membrilor Berarii României la bugetul statului înregistrează o tendinţă în creştere, acestea atingând doar anul trecut 289 milioane euro. Nivelul contribuţiei cumulate din partea membrilor Asociaţiei în ultimii 17 ani a depăşit 4,17 miliarde euro, arată raportul.

De asemenea, eforturile investiţionale ale producătorilor de bere membri ai Asociaţiei sunt şi ele semnificative, acestea ridicându-se la 72,8 milioane euro în 2020. Investiţiile cumulate ale membrilor Berarii României în cei 17 ani de la înfiinţarea Asociaţiei au atins 1,7 miliarde euro.

Preferinţele consumatorilor în funcţie de tipurile de ambalaje

În ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor în funcţie de tipurile de ambalaje, structura pieţei berii pe parcursul pandemiei Covid-19 nu a păstrat tendinţele ultimilor ani. „După o creştere constantă de peste 5 pp între 2015 şi 2019, sticla a scăzut anul trecut faţă de 2019 cu 2,6%. A crescut preferinţa pentru ambalajele de unică folosinţă. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creştere de 58% faţă de 2019, iar ambalajul tip PET un avans de 2,2%. Totodată, berea ambalată la doză a crescut anul trecut cu 1,7 pp, păstrând tendinţa de creştere a ultimilor ani”, se arată în raport.

Pe de altă parte, berea la draft a scăzut cel mai mult, din cauza închiderii parţiale sau totale a sectorului ospitalităţii pe parcursul ultimului an, de la 3,4% în 2019 la 2% anul trecut. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj este: sticlă – 27,4%, doză – 23,9%, butoi – 2%, PET – 46,7%.

Reprezentanţii Asociaţiei Berarii României susţin că piaţa locală a berii continuă să îşi păstreze caracterul profund naţional, ponderea producţiei locale rămânând de 97% din consumul intern. Pe parcursul anului 2020, importurile au înregistrat o creştere de 0,15 milioane hl, atingând un total de 0,65 milioane hl.

În ceea ce priveşte exporturile, acestea au crescut uşor în 2020, cu 0,04 milioane hl faţă de anul anterior, atingând un total de 0,53 milioane hl.

Topul tipurilor de bere consumate de români

În topul tipurilor de bere consumate de români, berea lager a continuat să domine preferinţele în 2020, cu o pondere de 93,8%, în uşoară creştere faţă de anul anterior. Mixurile de bere şi berile aromatizate şi-au adjudecat 3,2% din piaţă, iar categoria specialităţi, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roşie etc. 1,6% din piaţă. Berea fără alcool a deţinut o pondere de 1,4%. În ceea ce priveşte dinamica segmentelor în 2020, tendinţa de creştere înregistrată în ultimii ani de mixurile de bere şi berile aromatizate s-a menţinut, chiar dacă 2020 a adus un avans de doar 6% pentru acest segment (faţă de peste 32% anul anterior), în timp ce specialităţile de bere au scăzut cu 28%.

Raportul mai arată că numărul producătorilor de bere a crescut la 86 în 2020, faţă de 68 în 2019.

Datele menţionate sunt extrase din raportul BDO Business Advisory şi studiul Brewers of Europe despre impactul economic al sectorului berii din România, ediţia 2020.

Asociaţia Berarii României reprezintă de 17 ani vocea comună a industriei locale de bere. Din 2008, Asociaţia Berarii României a aderat la organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958 la Bruxelles. Membrii săi actuali sunt importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei şase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt România şi Asociaţia Producătorilor de Hamei din România.