Editurile estimează că vânzările le vor scă­­dea anul acesta cu 40%, pe o piaţă în care, potrivit zvo­nu­­rilor, unii din cei mai mari jucători se confruntă deja cu falimentul.

De vină pentru actuala pră­bu­şire a afacerilor, susţin editorii, este scăderea puterii de cumpărare a clienţilor, oricum puţin la număr, şi amploarea luată de vânzarea de carte la pachet cu ziarele, care, prin politica de dumping practicată constant, ani de zile, şi-ar fi adjudecat deja circa 15% din piaţa de carte.

O mare problemă o reprezintă, apoi, datoriile substanţiale pe care editurile le au de recuperat de la distribuitori. „În acest moment, restanţele sunt echivalente cu valoarea facturilor pe patru luni“, spune Gabriel Scânteia, directorul operaţional al unuia dintre cei mai mari jucători din piaţă, editura ALL.  Dan Iacob, directorul editurii ART, confirmă gravitatea situaţiei: „Deşi nu cred că vom termina anul pe pierdere, cash-flow-ul rămâne dezastruos, iar creanţele neîncasate au devenit mai importante decât câştigurile fictive“.

O altă problemă este, potrivit lui Gri­­gore Arsene, preşedintele Asociaţiei Editorilor din România, faptul că, în timp ce reprezentanţii tipografiilor au în­­ţeles că trebuie să-şi ajusteze preţurile la scăderea pieţei, librăriile au făcut exact opusul. Arătată cu degetul este, în primul rând, reţeaua Diverta, ale cărei adaosuri, de 10%-20%, aşa cum se plâng reprezentanţii editurilor, descurajează vânzările. O bilă albă, din acest punct de vedere, revine reţelei Cărtureşti. „Cos­turile de comercializare a unei cărţi sunt acoperite de rabatul negociat cu fiecare editură în parte, astfel încât eforturile noastre de promovare a produselor să nu determine depăşirea preţului reco­man­dat de editură“, afirmă Alina Jijău, directoarea de comunicare de la Cărtureşti.

Ultima speranţă, vânzările de toamnă

 „Am renunţat la circa 30% din angajaţi, am scăzut salariile, am redus planul editorial cu circa 40% şi am micşorat şi tirajele, variabil, de la titlu la titlu“, enumeră Gabriel Scânteia soluţiile companiei sale în faţa unei scăderi fără precedent a domeniului. În plus, o bună parte din edituri au optat pentru republicarea unor volume care s-au vândut foarte bine în trecut, cei mai mulţi afirmând că anul acesta nu este propice experimentelor.

Faţă de aceeaşi perioadă din 2008, cea mai vizibilă scădere a înregistrat-o segmentul de carte educaţională (de 82%, potrivit directorului ALL). Cauza este reducerea la minimum a sumei alocate de Ministerul Educaţiei pentru achiziţia de carte, de la 42 de milioane de euro, în 2008, la 2,4 milioane de euro, anul acesta.  „Până acum, însă, nici pentru această sumă nu s-a făcută alocarea bugetară, deşi comenzile şi contractele pentru manuale au fost încheiate deja “, spune Gabriel Scânteia.

În mod aproape ridicol, singura speranţă este legată de venirea toamnei. Potrivit directorului ART, „piaţa de carte cunoaşte variaţii mari în funcţie de diferitele perioade ale anului, intervalul septembrie – decembrie asigurând 60% din volumul anual al vânzărilor.“

0,1% este contribuţia industriei româneşti a cărţii la PIB. Media europeană este de patru ori mai mare

La alţii, situaţia e chiar roz

– Un studiu realizat în martie de Nielsen BookScan arată că, pe plan internaţional, lucrurile stau cu mult mai bine. Astfel, în primele două luni ale anului, în Franţa şi Germania vânzările de carte  au crescut cu peste 2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008, în timp ce în Marea Britanie şi SUA au scăzut, însă doar cu un procent.

– La nivel global, segmentul de carte cel mai afectat este cel al albumelor de artă, nişă care a înregistrat o scădere de peste o treime faţă de decembrie 2008.