Sezonul de licitaţii s-a reluat gradual după o vacanţă prelungită şi va atinge primul punct culminant la sfârşitul lui septembrie. Casele de licitaţii mizează pe atragerea de noi investitori cărora li se oferă fie tablouri foarte scumpe, fie tablouri foarte ieftine.
Chiar dacă individual 90% din operele scoase la vânzare au prețuri până la 5.000 de euro fiecare, valoarea totală estimată depășește un milion de euro. Un nou record pe piaţa românească de artă este posibil la sfârşitul acestei luni.
Lucrările care îl pot stabili vor fi licitate pe 28 septembrie la Artmark şi sunt semnate de pictorul care deţine deja aproape toate recordurile interne: Nicolae Grigorescu. „Ciobănaş pe Valea Doftanei“ şi „Întoarcerea de la târg“ au un preţ de pornire de 120.000 de euro, dar organizatorii se aşteaptă să depăşească 200.000 şi chiar să atace recordul care în acest moment este de 270.000 de euro.
În aceeaşi licitaţie atrag atenţia patru tablouri din colecţia Dr. Petru Groza, două dintre ele, un Grigorescu şi un Nicolae Dărăscu, recent recuperate de poliţie în urma unei acţiuni spectaculoase, după ce fuseseră furate din casa memorială a fostului lider comunist. În total, la cele patru case de licitaţii bucureştene sunt programate, în septembrie, 423 de tablouri, desene şi acuarele.
Mai toţi pictorii celebri sunt prezenţi, cu excepţia lui Andreescu, care rămâne rarisim. Principala tendinţă a toamnei, sesizată de oficialii caselor de licitaţii, este „primenirea colecţiilor“ şi „atomizarea ofertei“. „Nu mai există o colecţie mare care se sparge şi alimentează casele de licitaţii. Sunt din ce în ce mai multe lucrări ocazionale“, spune preşedintele Artmark, Alexandru Bâldea, care salută fenomenul ce a dus la diversificarea şi îmbunătăţirea ofertei.
Sindicalizarea galeriilor
Regrupările sunt o altă tendinţă. Galeriile de artă şi anticarii se reunesc pentru a obţine vizibilitate, echilibrând astfel piaţa dominată în prezent de casele de licitaţii. O asemenea expoziţie a fost organizată în 14-16 septembrie de Cvartetul Anticarilor din Dorobanţi pentru a promova lucrări semnate de Pallady, Grigorescu, Petraşcu, Iser şi alţi „vechi maeştri“ aflaţi în creştere de cotă.
„Cred că o galerie serioasă trebuie să recunoască meritul licitaţiilor, care au dinamizat piaţa, şi încercăm să creştem odată cu ei“, spune Valeriu Vochiţă, directorul galeriei Art And Life, membru al „cvartetului“. În viziunea galeriilor, sezonul toamnă-iarnă va fi dominat de pictorii impresionişti şi postimpresionişti, dar va creşte importanţa pictorilor interbelici, iar preţurile se vor menţine pe un trend ascendent. „Mi-e teamă chiar să nu fie prea ascendent şi să fie apoi urmat de o scădere“, spune Vochiţă.
Ţinta zero: retrocedările
Certinvest, prin fondul Artă Românescă, a fost unul dintre cei mai activi cumpărători în prima parte a anului, obţinând o cotă de aproape 10% din piaţă, cu achiziţii evaluate la 1,2 milioane de euro. În acest moment, structura de lucrări din portofoliu este de 88% opere de patrimoniu, 6% artişti contemporani şi 6% opere retrocedate de Muzeul Naţional de Artă şi alte muzee. Pentru partea a doua a anului, fondul a programat să încerce revânzarea unora dintre lucrări, cu marcarea profitului, precum şi să continue achiziţiile până la ajustarea portofoliului conform planificării iniţiale: 25% patrimoniu, 10% contemporani, 40% opere retrocedate, 15% avangardă şi 10% arta secolelor 18 și 19.
Cea mai importantă componentă este aşadar aceea a operelor confiscate de comunişti şi retrocedate în ultimii ani, lucrări care abia acum încep să apară în licitaţii şi galerii. În ceea ce priveşte revânzarea lucrărilor deja achiziţionate, Dana Neţoi, managerul de proiect, precizează că nu există un calendar rigid, ci se va încerca valorificarea oportunităţilor din piaţă atât la achiziţii, cât şi la exit.
Record la nivel mondial
Cu 6,3 miliarde de dolari în primul semestru, piaţa mondială a atins în 2011 maximumul istoric, conform unui raport recent al Artprice.com, principalul auditor din domeniu. Colecţionarii chinezi şi-au mărit avansul asupra celor americani şi britanici, iar Picasso a pierdut, în favoarea a doi maeştri chinezi, poziţia de cel mai tranzacţionat pictor al lumii. Pictorul spaniol a deţinut supremaţia în ultimii zece ani.