Pentru majoritatea companiilor cotate in Bursa, stabilizarea preturilor in perioada de vara a devenit un fenomen firesc, determinat in special de reducerea numarului de investitori si a capitalului nou-intrat pe piata. Acest fenomen a fost confirmat de evolutia Bursei in saptamana care a trecut. Desi multe companii au inregistrat cresteri usoare ale cotatiilor saptamanale(0,5 – 1,5%), volumele mici de tranzactionare au determinat o stabilizare a indicilor bursieri.

Astfel, Indicele BET a incheiat saptamana cu o valoare de 1748,29 puncte, cu numai 0,71% mai mult decat la inchiderea din 23 mai. Indicele BET Compozit a avut o evolutie similara, cresterea saptamanala fiind de 0,89%. Mai spectaculoasa a fost evolutia indicelui Capital 15, care include societatile cu lichiditate mare din Bursa de Valori. In urma unor tranzactii consistente cu actiuni BRD, care au insumat saptamana trecuta peste 24 miliarde lei, indicele Capital 15 a inregistrat o crestere saptamanala de 4,11 %. Indicele Societatilor de Investitii Financiare – BET FI – a crescut si el in raport cu inchiderea de vineri, 23 mai, cresterea fiind de 2,58%. O contributie importanta la evolutia pozitiva a indicelui BET FI a avut-o volumul mare de actiuni SIF Banat-Crisana tranzactionate saptamana trecuta.

Desi oferta de vanzare a depasit 6,4 milioane actiuni, cotatiile pentru titlurile SIF 1 au inregistrat o crestere saptamanala de 1,6%. Evolutia actiunilor SIF Banat-Crisana de saptamana trecuta este interpretata de brokeri ca un mesaj de credibilitate din partea investitorilor. Potrivit unor surse din piata, o parte din dividendele oferite de alte societati de investitii financiare pentru activitatea din anul 2002 au fost si vor fi reinvestite in actiuni ale SIF-urilor. Dar investitorii au devenit ceva mai selectivi in ceea ce priveste plasamentele in societati de investitii financiare. Ei nu mai aleg societatea in care investesc exclusiv dupa valoarea dividendelor acordate in anii precedenti. Brokerii spun ca o parte din SIF-uri au vandut pachete de actiuni la companii profitabile si au folosit banii pentru dividende, in timp ce alte SIF-uri au reinvestit banii obtinuti din actiunile vandute.

Cele doua banci cotate in bursa, BRD si Banca Transilvania, au avut o evolutie stabila a cotatiilor pe fondul unui volum mare de actiuni tranzactionate. Valoarea totala a tranzactiilor incheiate cu titlurile bancilor a fost de aproximav 0,9 milioane euro intr-o saptamana, ceea ce reprezinta aproximativ 18 % din totalul tranzactiilor incheiate in Bursa in perioada 26 – 30 iunie. De partea cealalta, dupa trei saptamani in care au ocupat locul intai in topul tranzactiilor, titlurile SNP Petrom au coborat pe locul trei in acest top, cu o valoare saptamanala a tranzactiilor de numai 0,35 milioane euro. Aceasta scadere a volumului de titluri SNP vandute in piata a fost dublata de o usoara scadere a cotatiilor, care au fost cu 0,8% mai mici decat saptamana precedenta. Procesul de achizitie de actiuni SNP, demarat de conducerea companiei in urma cu trei saptamani, a fost mai putin evident in piata. Compania Petrotub Roman a revenit la tranzactionare pe piata Rasdaq, dupa trei luni de suspendare. Suspendarea a fost solicitata pentru diminuarea capitalului social, prin cedarea cu titlu gratuit a doua active, o cresa si o gradinita, pentru care Petrotub a pierdut 2,7 miliarde lei din capitalul social. Cotatiile au scazut in prima zi dupa reluarea tranzactiilor cu 13,4% si au revenit cu 4,4% in cea de a doua sedinta de tranzactionare de saptamana trecuta. Actiunile Petrotub s-au vandut cu un pret minim de 21.000 lei in sedinta de joi, fata de o medie a pretului de 25.500, inainte de suspendarea tranzactiilor. Cauza scaderii cotatiilor pare sa fie alta decat diminuarea capitalului social. Autoritatile si-au manifestat intentia de a privatiza Petrotub Roman la pachet cu Combinatul Siderurgic Resita, pentru a rezolva problema economica si sociala de la cea de a doua companie. Pentru Petrotub, asta inseamna, pe de o parte, intarzierea privatizarii, iar pe de alta parte, posibilitatea de a nu mai reprezenta interes pentru investitorii straini care doreau sa achizitioneze compania din Roman. Petrotub a realizat in 2002 o cifra de afaceri de aproximativ 139 milioane de dolari, pentru care a inregistrat pierderi de aproximativ 1,1 milioane de dolari. Petrotub este principalul producator intern de tevi de otel fara sudura, iar pentru privatizare s-au aratat interesate companiile Conares Trading, Industria Sarmei Campia Turzii, Sinara Handel si indienii de la LNM Ispat.