Din pacate, realitatea este mult diferita. “Incercam de un an de zile sa infiintam o cooperativa care sa preia centrul de colectare si sa-l folosim pentru producatorii din zona. Nu am reusit nimic pana acum”, spune Apostoloiu. Problemele treneaza de mai bine de sapte ani. Peste 32 de milioane de dolari au fost cheltuiti de catre BERD si statul roman pentru a construi piata de gros din Berceni. Aceasta trebuia sa aprovizioneze pietele Capitalei cu fructe si legume proaspete
Din pacate, realitatea este mult diferita. “Incercam de un an de zile sa infiintam o cooperativa care sa preia centrul de colectare si sa-l folosim pentru producatorii din zona. Nu am reusit nimic pana acum”, spune Apostoloiu. Problemele treneaza de mai bine de sapte ani. Peste 32 de milioane de dolari au fost cheltuiti de catre BERD si statul roman pentru a construi piata de gros din Berceni. Aceasta trebuia sa aprovizioneze pietele Capitalei cu fructe si legume proaspete aduse din judetele limitrofe. Dar in loc sa fie colectate produse agroalimentare, piata contabilizeaza de aproape patru ani doar datorii. Calculul initial presupunea ca PGB va vinde peste 550 mii tone de produse anual, adica circa jumatate din consumul Capitalei, iar profitul net ar fi ajuns la trei milioane de dolari.
La ce s-a ajuns? Dupa punerea in practica a proiectului, autoritatile au constatat ca cifra de afaceri a societatii a fost mult supraestimata. Mai mult, apetitul bucurestenilor pentru legume si fructe s-a dovedit a fi de cinci ori mai mic dacat cel prognozat. Astfel, piata de gros din Berceni a ajuns in faza de a nu-si putea plati datoria catre BERD, iar Ministerul Finantelor, garantul imprumutului, este bun de plata. Din aproximativ doua milioane de dolari care ar trebui dati anual, jumatate este platita direct de la buget.
“Piata de Gros a fost un experiment de marketing. Producatorii agricoli nu au fost pregatiti, iar autoritatile nu au sustinut acest proiect cu legislatie care sa garanteze parcursul firesc al legumelor de la fermieri la consumatori”, arata Gabriel Popescu, analist al pietei agricole. Potrivit acestuia, centrele de colecare sunt prea departate de producatori iar acestia sunt nevoiti sa vanda pe factura, adica sa se inregistreze ca peroane juridice si sa plateasca taxe fara sa primeasca nimic concret.
Centrele de colectare reprezinta o treime din valoarea investitiei PGB. “Acestea nu numai ca nu contribuie la realizarea de venituri in vederea rambursarii imprumutului extern si a dobanzilor aferente, dar inregistreaza constant pierderi, care trebuie acoperite din veniturile pietei centrale”, a spus Lucian Dumitru, director general PGB. Din sase centre zonale ale pietei de gros, nici una nu a reusit sa atraga producatorii, care au preferat sa se instaleze comod la cativa metri distanta. Practic, declaratia potrivit careia “pietele de gros trebuie sa fie ale asociatiilor de producatori” a ramas doar intr-o idee. Lucru reflectat in imaginea centrelor care, cu toate ca sunt dotate conform standardelor europene, au ramas niste cladiri goale, prin care bate vantul. In piata de gros din Berceni ajung rareori produse agroalimentare din aceste centre, halele de la capatul Bucurestiului fiind pline cu legume si fructe din import sau cu alte produse.
A doua piata de gros din tara va functiona in Timisoara. Proiectul este finantat partial de Banca de Credit pentru Reconstructie a Germaniei, care a acordat orasului Timisoara 2,5 milioane de euro, iar inca un milion de euro provine din bugetul orasului. Construirea pietei va incepe abia saptamana aceasta, desi contractul a fost semnat in decembrie 2003. “Pe de o parte, au fost probleme cu terenul ales, care era intr-un litigiu. Apoi, partea germana a fost cea care a ales firma de consultanta, proiectantul si executantul, proceduri care au intarziat termenul de incepere a lucrarilor”, spune Aura Junie, sef al Serviciului Integrare al Primariei Timisoara. “In principal, ne axam pe producatorii agricoli. Nu vor exista centre de colectare. Este treaba lor sa se asocieze sau cum isi transporta marfa pana la noua piata”, a mai spus Aura Junie.
Dupa 15 ani de haos in agricultura, Guvernul inca mai dezbate modul de incurajare a infiintarii unor grupuri de producatori in sectorul de legume si fructe si acordarea unui sprijin financiar pentru 2006. “Fie sprijinim asociatiile de producatori si ii atragem catre centrele de colectare, fie inchiriem spatiile altor firme, chiar de termopane”, arata Lucian Dumitru, director general PGB. Deocamdata, la PGB agricultura autohtona joaca un rol secundar, iar statul pierde bani.
“Producatorii ocolesc centrele de colectare. Acestea au devenit o povara financiara pentru Piata de Gros din Bucuresti.”
Lucian Dumitru,
director general PGB
Finantele platesc oalele sparte In Piata de Gros
• Piata de Gros Bucuresti a fost infiintata prin HG nr. 624/1993, avand ca obiect principal de activitate gestionarea si administrarea unui imprumut acordat Romaniei de BERD.
• Realizarea proiectului a necesitat si implicarea unor institutii centrale si locale din domeniul financiar, al productiei si distributiei produselor agroalimentare. Imprumutul a fost garantat de catre Ministerul Finantelor Publice, actionar principal cu 95,4%. Restul de 4,6% este detinut de alte cinci societati comerciale.
• Investitia s-a ridicat la aproape 32 de milioane de dolari si a fost realizata cu imprumut BERD de 23 de milioane garantat de Finante si o contributie locala de 8,7 milioane de dolari. Proiectul a beneficiat si de asistenta tehnica germana.
• Din cauza pierderilor mari inregistrate in centrele de colectare, Ministerul Finantelor este nevoit sa plateasca BERD jumatate din fiecare transa anuala datorata, de doua milioane de dolari.
• Ministerul Finantelor a vrut sa transfere 100% din active Fondului Proprietatea, transfer considerat ulterior o mare greseala. “Nu poate sa includa in Fond Piata de Gros pentru ca aceasta este o investitie realizata cu un imprumut BERD”, a spus Lucian Dumitru, director Piata de Gros Bucuresti.
La realizarea materialului a participat si corespondentul nostru din Timisoara, Malin Bot