Experiența a demonstrat că, în ani electorali, toate suporturile publicitare din outdoor sunt ocupate, fără excepție, iar fețele politicienilor apar la tot pasul. Fără doar și poate, acest lucru ar trebui să însemne și o rotunjire a veniturilor agențiilor de outdoor, însă lucrurile nu stau chiar așa.
În realitate, o campanie electorală se desfăşoară pe o perioadă relativ scurtă, iar încasările per unitate nu sunt diferite de cele comerciale. În aceste condiții, „pentru 2012 sperăm să menținem nivelul din 2011, neexistând niciun motiv pentru o nouă scădere“, punctează Corneliu Cherbis, CEO al grupului de companii Spectacular. Când spune „o nouă scădere“, Cherbis se referă la ultimii trei ani, când piața de outdoor a scăzut, în medie, cu 15%-20% din cauza clienților din companiile multinaționale care și-au redus, în multe cazuri, până la jumătate bugetele pentru promovare.
Pentru anul 2011, piața locală de publicitate outdoor (denumirea pe scurt a tot ce înseamnă afișe și panouri uriașe amplasate pe străzi, bannere, semne stradale, suporturi mobile) este estimată la 35-40 milioane de euro, ceea ce înseamnă, în medie, o scădere cu aproximativ zece milioane de euro față de 2008 și un total de 10%-11% din industria românească de publicitate.
„În ultimii trei ani, a fost cel mai afectat vehicul de media“, nuanțează Carmen Andrei, director Cocor MediaChannel. Cu atât mai mult cu cât, subliniază ea, în România, până în 2009, a fost permis orice în ceea ce privește panourile de outdoor: de la mesh-uri (n.r. – suporturi publicitare de tip plasă) pe clădiri istorice, la cuburi imense în intersecțiile mari sau la spoturi TV screen stradale, pe care nu le mai găsești în nicio altă țară civilizată. De aceea era firesc ca, după intrarea în UE, să se ia în calcul implementarea unor noi norme de publicitate stradală.
În context, noua lege privind publicitatea outdoor, adoptată de deputați în urmă cu o lună, prevede, printre altele, o serie de restricții, cum ar fi interzicerea publicității pe arbori, pe monumente, pe clădirile instituțiilor publice sau în intersecții, stabilirea unor dimensiuni pentru panouri, dar și atribuirea spațiilor prin licitație publică. Totuşi în acest  moment, implementarea legii este „o necunoscută“ pentru publicitari. „Din punctul de vedere al gradului de ocupare al panourilor publicitare, acesta a fost influențat, în afară de criză, și de inflația de panouri de diverse dimensiuni, de lipsa unui regulament de publicitate exterioară și de lipsa capacității de măsurare a rezultatelor obținute de către clienți în urma campaniilor de outdoor“, explică Corneliu Cherbis.
Câteva atuuri
Cu toate acestea, dincolo de toate aspectele care au dus la scăderea pieței, outdoorul are câteva atuuri. „Expunerea permanentă a mesajului publicitar, 24 de ore din 24. Publicul consumă publicitate pentru că alege acest lucru fără a face vreun efort. Este un canal de comunicare generalist, care atinge toate categoriile de vârstă și de venit, dar mai ales tinerii adulți, care petrec cel mai mult timp în trafic“, enumeră Raluca Tonciu, președintele Asociației Române de Publicitate Exterioară și Chief Executive Officer al News Outdoor România,  o parte din avantaje. Chiar și așa, completează Carmen Andrei, piața de outdoor este „de dimensiuni mici“, versus bugetele TV, de exemplu. Incomparabil cu piața din Occident, unde cheltuielile pe acest segment sunt de ordinul sutelor de milioane de euro.
„În 2010, cheltuielile de publicitate outdoor au fost de 35 milioane de euro comparativ cu un total al pieței de 308 milioane“, dă ea un amănunt legat de cifre. Dacă în ceea ce priveşte cifrele lucrurile sunt cât de cât clare, fiind probabilă o stagnare, pe termen lung este greu de estimat, în acest moment, care vor fi efectele noilor reglementări şi a condiţiilor de piaţă dificile asupra sectorului publicităţii outdoor.

"Este un canal de comunicare generalist, care atinge toate categoriile de vârstă și de venit, dar mai ales tinerii adulți, care petrec cel mai mult timp în trafic". Raluca Tonciu, chief executive officer, News Outdoor România