Companiile românești aleg tot mai mult să acceseze mecanisme de prevenție, precum concordatul preventiv și OG 6/2019, se arată într-o analiză CITR.
Piața de restructurare din România face pași spre maturizare: în 2020, valoarea activelor imobilizate ale companiilor care au accesat concordatul preventiv a crescut la peste 1 mld. euro, de la 15 mil. euro în 2019, și reprezintă peste 71% din valoarea totală a activelor companiilor intrate în insolvență și restructurare anul trecut. Totodată, cifra de afaceri cumulată a companiilor cu impact în economie care au accesat concordatul preventiv, printre care se numără și CFR Marfă și Blue Air, se situează la 693 mil. euro, și atinge aproape două treimi din valoarea companiilor care au accesat insolvența și restructurarea.
Sectoarele de activitate în care activează companiile care au accesat concordatul preventiv în 2020 sunt: transporturi, industrie, HORECA, servicii și imobiliare, de altfel unele dintre industriile cele mai afectate de criza sanitară.
Mari companii de stat au făcut pași importanți pentru reorganizarea afacerilor
Potrivit CITR, aceste date ne arată că marii jucători din piața românească au înțeles cât de importantă este luarea unei decizii la timp pentru salvarea businessului și au decis să se îndrepte mai degrabă spre metode de restructurare în afara insolvenței, care se aplică încă de la primele semne de dificultate. Astfel, prin decizia de a acționa la timp, aceste companii au ales să prevină intrarea în starea de insolvență și să se redreseze înainte ca problemele financiare să se agraveze, iar activitatea operațională a companiei să se blocheze.
Aceasta este și situația unor mari companii de stat, care au făcut anul trecut pași importanți pentru reorganizarea afacerilor.
Ne așteptăm ca odată cu transpunerea Directivei Europene în domeniul restructurării, în iulie anul acesta, trendul de creștere în piața de restructurare să se accentueze, iar numărul companiilor care aleg mecanismele de prevenție crească. Transpunerea directivei va crea un cadru pentru a renunța la tipare vechi de amânare a insolvenței și restructurării și ne va ajuta să ne concentrăm pe salvarea cât mai multor companii din piață.”
Ce este concordatul preventiv
Concordatul preventiv este o metodă de restructurare din ce în ce mai populară, cunoscută pentru rapiditate și eficiență, și la îndemâna oricărei companii care trece prin momente dificile. Această procedură oferă posibilitatea companiei de a purta negocieri amiabile cu creditorii săi care dețin cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate, elimină riscul executărilor silite și oferă totodată companiei libertatea să aplice un plan de redresare care să salveze la timp afacerea, înainte de a rămâne fără resurse.
OG 6/2019 este o oportunitate prin care o companie se poate redresa printr-un plan de reorganizare a datoriilor bugetare. OG 6 face posibilă ștergerea dobânzilor și penalităților și eșalonarea datoriilor principale către ANAF. În anumite condiții, se poate reduce până la 50% din datoria de bază.
Aceste măsuri acordă o șansă în plus pentru redresarea eficientă a companiilor, previn ajungerea în insolvență și conferă mai multă libertate și timp de decizie managementului.
Starea mediului de afaceri și impactul amânării
Conform unui studiu CITR, lansat la finele anului trecut, 57% din companiile de impact aflate în insolvență amână, în medie, 3 ani accesarea unor opțiuni de restructurare, ceea ce generează în medie o scădere a cifrei de afaceri cu 50% și creșterea datoriilor cu 30%. De cele mai multe ori, accesarea cu întârziere a mecanismelor de restructurare scade eficacitatea acestor proceduri înspre salvarea companiei. Un alt procent de 23% din aceste companii au amânat în medie un an decizia de restructurare, cu alte efecte dăunătoare asupra companiei, locurilor de muncă și mediului de afaceri.
Odată cu implementarea noii Directive Europene în domeniul restructurării și prevenției insolvenței la nivelul legislației românești și europene, proiect în care CITR are un rol important de consultant la nivel național, este așteptat ca eficiența mecanismelor de restructurare să fie semnificativ îmbunătățită, iar numărul procedurilor de prevenție în business accesate de către companii să crească considerabil. Totodată, noua legislație va contribui la crearea unei culturi a prevenției în business.