In esenta, producatorii iau ochii cumparatorilor cu astfel de etichete si, culmea, vanzand la preturi mai mari decat inainte. Spre exemplu, pretul unui borcan de castraveti in otet, care are pe eticheta inscriptionat cu litere mari „natural”, este de 28.000 lei, in timp ce un alt borcan de aceeasi marime, dar fara „nada”, costa 14.000 lei. Acest fals grosolan la care se dedau unii producatori contravine legislatiei, dar, cum ne-am obisnuit, organele de control sunt prea ocupate cu alte probleme. Prezenta unor inscriptionari de acest gen pe eticheta contravine legii etichetarii, care spune: „este interzisa mentionarea pe eticheta a unor informatii sau caracteristici care nu sunt specifice produsului, dar care induc cumparatorului ideea ca acele produse au unele calitati pe care de fapt nu le au”. Ori, este clar ca pe un cumparator aceste mentiuni nu-l duc cu gandul decat la faptul ca respectivele alimente sunt straine de substante chimice. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului este depasita de situatie. In urma cu circa doua luni, reprezentantii acesteia declarau ca sunt in discutii cu producatorii care folosesc abuziv aceste mentiuni pentru a-i determina sa renunte la ele, dar fara nici un rezultat.

„In acest moment nu exista o legislatie care sa precizeze standardele pentru productia naturala sau traditionala, cum se intampla in strainatate. In mod normal, a produce natural inseamna a nu folosi ingrasaminte si nici o alta substanta de sinteza. Acest mod de productie este o etapa intermediara pana la productia ecologica, care are criterii mult mai stricte. Din pacate, atata timp cat nu exista inspectie, piata nu va fi corecta”, spune Olimpia Vorovenci, de la Asociatia Romana de Standardizare.
Pe langa consumatori, de aceste practici sunt afectati si producatorii ecologici atestati. „Majoritatea producatorilor atestati exporta, de aceea nu intra in concurenta cu falsificatorii. Cu toate ca exista legislatie nu am auzit de nici un falsificator amendat pentru aceste practici”, spune Alexandru Szabo, reprezentantul Biocontrol, societate de atestare din Ungaria.

„Ca scrie pe eticheta produs natural, este o aberatie! Statul ar trebui sa se implice prin organismele de control! Membrii asociatiei noastre au facut investitii importante pentru a produce ecologic”, spune Albert Imre, presedinte Bioterra, asociatie a producatorilor pe principii ecologice. Amploarea acestui fenomen este greu de calculat, pentru ca astfel de etichete sunt folosite in toate sectoarele industriei alimentare si, de subliniat, au intrat in aceasta hora firme consacrate. Daca vorbim de morarit si panificatie nu putem trece cu vederea „Ana Pan”, componenta a Ana Group. Intre produsele oferite se afla multe naturale. Acestea sunt, in medie, mai scumpe cu zece la suta. In cazul prajiturilor, diferenta este mai mare. De la 12.000 lei una obisnuita, la 16.000 lei una „naturala”. Ce inseamna pentru directorul Ana Pan, Nicolae Borziac, painea naturala? „Graul este de foarte buna calitate si nu folosim premixuri. Am vrut sa realizam si o linie de produse ecologice, dar ofertele de materii prime pe care le-am primit sunt fantastic de mari. Graul este mai scump de sase, sapte ori”.

„Circa 80 la suta din conservele vandute de Mark Eng SRL sunt „naturale”. Piata produselor naturale este in crestere, pretul acestora fiind, de exemplu, in cazul unui borcan de castraveciori cu aproape 14.000 lei mai mare”, spune administratoarea acestei firme. Aceasta considera faptul ca produsele nu contin conservanti sintetici un argument sa le aplice inscriptia „natural”. „Aceasta piata este in crestere, consumatorul incepand sa-si dea seama ca da banii pe un produs de calitate”, spune Gianina David, junior buyer Metro. Finalul conversatiei cu privire la diferentele dintre produsele „naturale” si cele obisnuite pune si punctul pe „i”: „Este aceeasi reteta, aceeasi metoda. Au succes pentru ca lumea este atrasa de inscriptie”.
„La ora actuala piata produselor agricole este intr-un haos total, deoarece nu se poate face distinctie intre produsele ecologice si produsele conventionale. Autoritatile ar trebui sa intervina si sa creeze un organism care sa controleze toti producatorii agricoli si sa ateste acele ferme ecologice printr-o sigla, care sa-i diferentieze de ceilalti”, considera Titi Iacob, administratorul SC Ferma Bio Organica pentru Crestere SRL din Iasi. Pentru luna ianuarie este asteptata lansarea mustarului „Papalito eco”. „Va fi cu 15 la suta mai scump. Acum sunt in asteptarea avizelor necesare, dar nu va fi nici o problema in obtinerea lor. Noul mustar nu va contine conservanti si alte chimicale”, spune Sorin Turcu, administratorul societatii producatoare. Acesta nu are cunostinta de vreo lege care sa ingradeasca folosirea pe eticheta a mentiunii „eco”.

Aceste produse inselatoare se vand foarte bine in hypermarketuri. Relevant este cazul produselor lactate „bio” distribuite de Societatea Danubio. Acestea au rezervate in catalogul de oferte de la Carrefour o pagina intreaga. „Vom face adrese catre respectivul magazin si vom contacta producatorul. Este o sfidare!”, declara Teodora Aldescu, sef birou Agentia Nationala a Produselor Ecologice (ANPE).
„Constientizarea consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice certificate va duce, desigur, la cresterea cererii de astfel de produse in defavoarea celor intitulate „naturale”, „biologice” sau „ecologice”, care nu se supun regulilor agriculturii ecologice, iar calitatea lor nu este certificata de un organism de control. Aceasta se poate vedea din etichetajul unor astfel de produse, pe care nu apare numele si codul organismului de control care a facut certificarea”, spune Teodora Aldescu.

Branzeturi „bio” de la Brasco bros

In plina campanie de promovare se afla produsele din lapte distribuite de firma Brasco Bros. Fiecare sortiment de cascaval are pe eticheta specificatia „Bio”. Acest cascaval se vinde la preturi cuprinse intre 110.000 lei/kg si 120.000 lei/kg, cu circa 20 la suta mai scump decat celelalte produse similare, dar care
nu beneficiaza de „bio”.

Mark eng ofera castraveti „naturali”

In marile magazine, sunt impinse in fata produsele distribuite de SC Mark Eng SRL. Majoritatea au pe eticheta inscriptia „natural”. Spre exemplu, castraveciorii „naturali” costa 28.000 lei, cu 80 la suta mai mult decat cei care nu beneficiaza de aceasta „nada”. „Este aceeasi reteta, aceeasi metoda. Au succes pentru ca lumea este atrasa de inscriptie”, spune Gianina David, junior buyer Metro.

„Pate Poiana, 100% natural”

Recent, Scandia Sibiu a lansat sortimentul „Pate Poiana, 100% natural”. Pretul de 23.000 lei/cutie este
cu circa 40 la suta mai mare decat produsele similare care nu sunt „100% naturale”. „Il diferentiaza faptul ca nu contine decat ingrediente naturale”, sustine Dan Dobre, director in cadrul SC Scandia Romana SA.

Etichetarea produselor agroalimentare ecologice

Agricultura ecologica se bazeaza pe respectarea unor reguli si principii de productie stricte.
Pentru a fi recunoscute ca produse ecologice, acestea trebuie sa faca referiri la modul de productie ecologica, sa fie etichetate si sa se supuna controlului unui organism de control, in scopul obtinerii certificatului de control. In conformitate cu aceasta legislatie, eticheta sau reclama comerciala a
unui produs obtinut din agricultura ecologica trebuie sa contina, in mod obligatoriu, urmatoarele mentiuni:
· numele si adresa producatorului sau procesatorului;
· denumirea produsului, inclusiv referirea la modul de productie ecologic; „Produs obtinut din agricultura ecologica”;
· numele si codul organismului de control care a facut certificarea produsului.

Natural nu inseamna ecologic

Principiile de baza ale productiei agroalimentare ecologice sunt: eliminarea oricarei tehnologii poluante; sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului; utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile; aplicarea unor tehnologii ecologice atat pentru cultura plantelor, cat si pentru cresterea animalelor, care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor. Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica presupune o perioada de tranzitie: doi ani pentru culturile de camp anuale; trei ani pentru culturile perene si plantatii; 12 luni pentru vite de carne; 12 saptamani pentru animale de lapte.r
r
Piata produselor ecologice In Europar
r
Agricultura ecologica are o crestere anuala de 20-30 % si o valoare de peste sase miliarde de dolari. In anul 2001, in UE, peste 3,7 milioane hectare erau cultivate dupa tehnologii ecologice, 2,9 % din suprafata agricola. Danemarca: agricultura ecologica cunoaste o mare dezvoltare din anul 1995. Suprafata cultivata in anul 2002 este de 300.000 ha, 10 % din total. Germania: cererea de produse ecologice este in crestere, preturile fiind cu 30-100% mai mari decat produsele obisnuite. Valoarea este de 3,8 miliarde euro. r
Franta: productia ecologica reprezinta, la ora actuala, doar 1% din productia agricola totala. Piata produselor ecologice este in crestere, astfel ca in anul 2002 a ajuns la 2,5 miliarde de dolari. Producatorii francezi de produse ecologice nu pot face fata cererii crescande. Franta importa urmatoarele produse ecologice: cereale, lapte, carne si legume. Guvernul Frantei a elaborat Programul plurianual de dezvoltare a agriculturii, care vizeaza ca Franta sa devina principalul furnizor european de alimente ecologice.r
Marea Britanie: se constata cresterea vanzarilor in ultimii ani cu peste 40%. Suprafetele cultivate dupa modul de productie organic reprezinta doar 3% din totalul suprafetei.