Compania petroliera poloneza Polski Koncern Naftowy Orlen S.A. (PKN) si grupul ungar Mol anuntau cu cateva zile in urma demararea unor negocieri pe baza unui acord de exclusivitate, impreuna cu Nafta Polska, negocieri avand ca scop realizarea unor tranzactii incrucisate. Prin finalizarea acestor tranzactii, Mol ar achizitiona pachetul de 17,58% din actiunile PKN, detinut in prezent de Nafta Polska, urmand ca in viitorul apropriat PKN sa cumpere la randul sau actiuni la compania petroliera maghiara.
Practic, aceasta miscare ar reprezenta pentru compania ungara al doilea pas facut de ea pentru constituirea celui mai mare grup petrolier regional din Europa Centrala. Primul pas a fost facut pe 31 martie 2001, cand Mol a achizitionat 36% din compania petroliera slovaca Slovnaft, contra sumei de 262 milioane de dolari. Achizitia slovaca a firmei Mol a avut loc in scopul eliminarii unui important competitor al firmei ungare de pe pietele Cehiei si Slovaciei si de pe cea a Ungariei, piata unde Slovnaft constituia principalul adversar, in termeni de vanzari, pentru Mol.
Compania petroliera ungara a mai avut o serie de motive pentru a cumpara Slovnaft. Daca aceasta din urma ar fi incaput pe mana unora dintre rivalii sai directi, firma austriaca OMV sau cea poloneza PKN, acest fapt i-ar fi creat ulterior multe probleme. Cu OMV dominand piata slovaca si cu o buna pozitie a acesteia de a intra pe piata poloneza (rafinariile Slovnaft fiind mult mai apropiate de consumatorii din sudul Poloniei decat cele ale PKN) si pe cea ungara, dezvoltarea Mol ar fi fost pur si simplu sufocata, si insasi supravietuirea companiei pe termen mediu ar fi fost amenintata, conform parerilor exprimate de analisti.
OMV, cea mai mare companie straina din domeniul petrolier din regiune si principalul concurent al Mol in zona Europei Centrale, este firma cu cea mai mare capitalizare bursiera de la Bursa de Valori din Viena (2,23 miliarde de euro), cu vanzari totale de 7,45 miliarde euro la un numar de 5.575 salariati. Jumatate din vanzarile cu amanuntul ale companiei austriece provin in prezent din afara Austriei, mai precis din tarile Europei Centrale si de Est, unde aceasta este prezenta.
In multe privinte insa, OMV se aseamana cu Mol. Ea a fost detinuta in totalitate, pana de curand, de catre stat (chiar si acum acesta este proprietarul a 36% din actiunile OMV, iar impreuna cu un investitor strategic din Abu Dhabi detine majoritatea), a fost supusa in ultimii ani unui program de restructurare si modernizare a capacitatilor sale de productie si, bineinteles, este la fel de „disperata” ca si Mol de a-si gasi parteneri in regiune, fiind mult prea mica pentru a-si putea asigura supravietuirea pe termen mediu, in conditiile in care piata austriaca a produselor petroliere, spre deosebire de cele central si est-europene, se afla pe un trend descendent.
Punctele forte ale austriecilor, in momentul de fata, sunt detinerea celei mai intinse retele de benzinarii, comparativ cu orice alt jucator din regiune, si eficienta mult mai mare a companiei (ea are doar trei sferturi din numarul de lucratori pe care ii are Mol, care la randul ei este una din cele mai eficiente companii din zona Europei Centrale si de Est).
Petrom mizeaza pe explorare si exploatare
Revenind la pasii facuti de Mol pentru a deveni un jucator important pe piata central si est-europeana, putem afirma ca, prin cumpararea Slovnaft, aceasta a urmarit concomitent si reducerea cheltuielilor si pastrarea unei cote cat mai mari din pietele ungara si slovaca, in conditiile in care un raport realizat in anul 2000 estima ca prin pierderea pozitiei monopoliste, ca urmare a conditiilor impuse de aderarea la UE, cele doua firme ar fi ajuns ca in zece ani sa controleze doar aproximativ 30% din pietele locale pe care actioneaza acum. In prezent, ambele companii contabilizeaza aproximativ 70% din vanzarile maghiare si slovace de produse petroliere, iar rafinariile lor se completeaza foarte bine atat din punctul de vedere al gamei de produse fabricate, cat si din punct de vedere geografic.
In Europa centrala si de Est, Societatea Nationala de Petrol, Petrom SA poate fi considerata ca fiind una dintre cele mai mari. Romania dispune de o traditie petroliera incomparabil mai bogata decat a Ungariei sau a altor state central-europene. Petrom produce de cinci ori mai mult titei decat Mol, dispune de rezerve mult mai mari si exploateaza mai multe zacaminte in exterior.
Cu toate aceste avantaje, incercarea de privatizare partiala, a 35% din companie, desfasurata in cursul anului trecut nu s-a bucurat de succes. Investitorii strategici nu s-au aratat interesati de Petrom, dupa cum nu au licitat nici pentru Mol. Singura mare companie petroliera care a licitat atunci a fost ENI, insa oferta de 50 milioane USD nu putea fi luata in considerare. Mai mult au licitat OMV, Mol sau Hellenic Petroleum pentru participarea la majorarea de capital social a Petrom. In extinderea activitatii sale, SNP a mizat in primul rand pe experienta de care dispune in explorarea, extractia si rafinarea titeiului. In India, Petrom investeste 100 milioane USD pentru constructia unei rafinarii si a castigat dreptul de a incepe explorarea si productia in mai multe perimetre petroliere.
In zona Marii Caspice, Petrom este implicata in mai multe proiecte de explorare si exploatare situate pe teritoriul Kazahstanului. De asemenea, in Orientul Mijlociu, SNP colaboreaza cu mai multe tari producatoare de titei, iar de curand, impreuna cu Elf, a inceput lucrarile de explorare pe noi perimetre din Marea Neagra.
Privatizarea companiilor petroliere in Europa Centrala nu a atras nici un jucator major de piata internationala a titeiului. Singura companie de talie mare activa pe aceasta piata este societatea ruseasca Lukoil, care detine o rafinarie in Romania si o retea de distributie. Pentru Petrom, alternativa cea mai plauzibila este integrarea sa intr-o societate petroliera central-europeana, in cazul in care nu ar fi preluat de o companie ruseasca.