Pana in 1990, Romania era principalul furnizor extern de mobila al Uniunii Europene, cota sa de piata, raportata la importurile statelor membre ale UE, fiind la aceea vreme de 18,3%. Dupa 12 ani de tranzitie, Romania detine doar 7% din totalul importurilor de mobila ale UE, fiind intrecuta de tari cum ar fi China, Indonezia, Cehia ori Polonia. La nivel national, industria romaneasca de mobila realiza in anul 2000, 1,68% din totalul productiei industriale a Romaniei, 6,08% din exporturile romanesti si 0,54% din importuri. Ea furniza 37% din valoarea adaugata bruta a industriei de exploatare si prelucrare a lemnului. Cei aproximativ 100.000 de salariati ce activeaza in cadrul ramurii au reusit sa fabrice, in anul 2001, produse in valoare totala de 630 milioane USD. Conform datelor furnizate de Ministerul Industriei, in Romania activeaza in acest moment in jur de 3.000 de agenti economici ce au ca obiect de activitate productia de mobila, multi dintre acestia fiind intreprinderi mici si mijlocii. Doar 140 din cele 3.000 de companii au mai mult de 300 de angajati. Numarul intreprinderilor producatoare de mobila s-a marit de 1.000 de ori in perioada 1989 – 2001. Fenomenul este caracteristic perioadei de descentralizare a economiei, insa trebuie urmat de o maturizare a pietei.
Exportatorii au pierdut piata Rusiei
Anul acesta declinul industriei de mobila s-a oprit, indicand o majorare a productiei si a cifrei de afaceri. Rapoartele statistice privind industria mobilei au consemnat pentru acest an cresteri semnificative, cu peste 7%, a cifrei de afaceri si cu 11% a exporturilor, comparativ cu anul 2000. O relaxare a politicilor fiscale, caracteristica anilor postelectorali, a permis si o crestere a consumului intern. Masurile luate in ceea ce priveste interzicerea exportului de busteni si mentinerea cotei de 5% pentru impozitul pe profit aferent activitatii de export au influentat de asemenea pozitiv sectorul de productie a mobilei. Capacitatea de productie a fabricilor romanesti de mobila este estimata, la preturile actuale de pe piata internationala, la aproximativ un miliard USD/an.
In ciuda faptului ca industria mobilei beneficiaza de o forta de munca bine calificata si de materie prima indigena de buna calitate, productia a scazut la jumatate comparativ cu anul 1989. Motivele principale ale declinului productiei romanesti de mobila sunt scaderea drastica a cererii pe piata interna, precum si pierderea unora din pietele traditionale, cum ar fi spre exemplu piata statelor foste membre ale CAER, dar in special a pietei ruse. Daca in 1989 pe piata interna se vindea mobila in valoare de 725 milioane dolari SUA, toata provenind din productia interna, acum vanzarile de abia se ridica la 100 de milioane de dolari SUA pe an, o mare parte din acestea avand ca origine importurile. Cea mai mare scadere a fost inregistrata pe piata de mobilier destinat locuintelor, care s-a contractat ca valoare de aproape 25 de ori intre 1989 si 2000, din cauza drasticei diminuari a puterii de cumparare a romanilor. Scaderea este direct proportionala cu ritmul constructiilor de locuinte, in schimb segmentul de piata al mobilierului de birou a avut o evolutie ascendenta in perioada 1990-2000, contribuind intr-o oarecare masura la diminuarea declinului inregistrat de piata mobilei din Romania.
Reviriment al productiei de mobila
Este de remarcat faptul ca in ultimii trei ani am asistat la o rasturnare de situatie care nu poate decat sa ii bucure pe cei ce lucreaza in domeniu. Astfel, daca in 1998 piata interna de mobila absorbea preponderent produse din import, valoarea acestora atingand nivelul de 50 de milioane de USD, fata de doar 30 de milioane de USD, cat contabilizau cele realizate de producatorii romani, in prezent asistam exact la fenomenul invers, in sensul ca o pondere de 73% din cererea pietei romanesti de mobila este acoperita de firmele din Romania.
Totusi nu este de neglijat nici faptul ca ritmul de crestere a importurilor de mobila a evoluat alert, intre 1992 si 2000 acestea crescand de aproape 17 ori. Estimarile Ministerului Industriilor indicau importuri de mobila, pana la sfarsitul anului 2001, de 75 milioane USD, comparativ cu 70 de milioane de dolari SUA in 2000. Cea mai mare parte a importurilor, 75%, e constituita din diverse corpuri de mobilier, in vreme ce 22% din importuri sunt scaune, iar 2% dormitoare. Principalele tari de origine sunt statele membre UE, in special Italia.
Chiar daca sunt produse in tara, elementele de feronerie, stofele pentru mobilierul tapitat, placile din aglomerate de lemn sunt in mare parte importate. Semifabricatele romanesti sunt, in general, de proasta calitate, producatorii romani de mobila fiind nevoiti sa apeleze la furnizori straini pentru a putea obtine un produs finit de calitate, sub toate aspectele. Implementarea sistemelor de asigurare a calitatii in productia de mobilier ramane un deziderat pentru majoritatea societatilor, ca si dezvoltarea serviciilor proprii de marketing.
In afara factorilor care au afectat productia romaneasca de mobila si care au tinut de evolutia pietelor interne si internationale, mai exista si o alta categorie de factori. Astfel, restructurarea acestei ramuri a inceput in Romania mai tarziu decat in alte state din Europa Centrala si de Est. Industria romaneasca a mobilei ar fi avut nevoie de investitii si de un marketing agresiv pentru a rezista pe o piata concurentiala.
Multe din privatizarile fabricilor romanesti de mobila s-au concretizat prin cumpararea acestora de catre asociatiile salariatilor, care nu au avut insa forta financiara de a investi in retehnologizare si in campanii eficiente de marketing pentru pietele externe. Polonia si Cehia, in schimb, au beneficiat de aportul major al investitorilor germani in sectorul productiei de mobila. Acestia au reorientat productia spre ceea ce se cere pe piata UE si inspre produse cu valoare adaugata mai mare.
Romania a dovedit ca reuseste sa atraga investitori straini in sectorul industriei prelucrarii lemnului, doar pe segmentul produselor intermediare ce iau apoi drumul Ungariei, Poloniei, Sloveniei sau Cehiei, unde se transforma in produse finite, adica in mobila comercializata in principal pe piata UE.
O alta problema cu care s-au confruntat producatorii romani de mobila a fost alinierea preturilor materiilor prime si energetice cu cele practicate pe pietele internationale. Astfel, indicele pretului produselor industriei mobilei a crescut de trei ori mai lent decat cel al cherestelei, de 4,75 ori mai incet decat cel la energia electrica, si de 5,5 ori mai lent decat cel al energiei termice.
Mai mult, fiscalitatea excesiva promovata de guvernele Romaniei din perioada 1990-2000 a privat intreprinderile de resurse financiare ce ar fi putut servi la retehnologizare.
Conform datelor existente la nivelul anului 1998, taxele platite statului au fost de 9,3 ori mai mari decat profitul net ramas la dispozitia companiilor din sector. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat printre factorii ce au influentat negativ dezvoltarea sectorului si calitatea scazuta a managementului, mai ales pe laturile financiara si de marketing, multe dintre aceste posturi fiind acoperite de oameni specializati in alte domenii, si nu pentru economia de piata.
Romania detine in prezent doar 1% din comertul mondial de mobila. Chiar daca pietele tarilor din fostul CAER au fost in mare parte pierdute de catre exportatorii romani, numai Rusia absorbind in 1989 mobila romaneasca in valoare de aproximativ 120 milioane USD, au crescut exporturile pe piata UE. In 2001, peste 90% din exporturile de mobila ale Romaniei au avut ca destinatie UE. Devalorizarea monedei europene scade insa profiturile exportatorilor, in timp ce costurile cu transportul, energia si bustenii scumpesc incontinuu mobila romaneasca. Cota de piata a Romaniei pe piata UE este in scadere, comparativ cu 1989, ca urmare a faptului ca exportul altor tari din afara UE a cunoscut un ritm mult mai rapid de dezvoltare decat cel inregistrat de exporturile romanesti. Ca structura, exportul de produse de mobilier al Romaniei catre UE este compus, in principal, din piese de mic mobilier, dormitoare, scaune si mobilier de gradina.tr