In ultimii ani s-a constatat, in mod evident, o crestere progresiva a numarului candidatilor la facultati. De la 20.000 de locuri finantate de stat in 1992, anul trecut s-a ajuns deja la cifra 60.000. Batalia cea mai mare a fost pe locurile scoase la concurs de facultatile economice. Admiterea s-a transformat chiar intr-o buna afacere pentru institutiile finantate de la buget. Din taxele percepute de la candidati, ASE s-a ales acum un an cu 80 de miliarde lei, pentru ca foarte multi s-au inscris la examene la mai multe facultati. Criteriul a fost unul singur: obtinerea unei medii de intrare.
Nici nu puteau fi puse in discutie de altfel alte criterii, pentru ca in Romania nu exista nici un sistem de evaluare a performantelor institutiilor de invatamant, la nici un nivel. Tinerii opteaza pentru o facultate sau alta in functie de factori subiectivi – dorinta sau sugestia parintilor, obtinerea unei diplome cu orice chip sau … moda. Acum este in top ASE!
Universitati
fara calificative
In Occident, anual se organizeaza sondaje, de catre institutii specializate sau direct de universitati, prin care se urmaresc mai multi indicatori: rata de succes a studentilor; numarul de absolventi angajati dupa 3, 6 sau 9 luni; procentul absolventilor angajati in specialitatea urmata in facultate; rata de succes pe niveluri de performanta manageriala etc. In functie de acesti parametri, universitatile primesc calificative, dar si finantare bugetara.
In Romania inca nu s-a auzit despre asa ceva. Ministerul Educatiei Nationale (MEN) si Ministerul Muncii nu detin nici un fel de date cu privire la soarta absolventilor institutiilor de invatamant superior pe piata muncii. Sondajul realizat la sfarsitul anului trecut de Institutul Roman de Cercetari Economico-Sociale si Sondaje (IRECSON) este singura sursa de informatii certe, in acest moment.
Potrivit datelor furnizate pe baza anchetei efectuate asupra a 3.400 de studenti din ultimul an de facultate, din principalele centre universitare ale tarii (Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara si Craiova) majoritatea considera ca societatile comerciale nu sunt interesate sa-i angajeze in profesiile pentru care au fost pregatiti. Sondajul arata ca 59% din studentii care vor termina facultatea in acest an nu au lucrat deloc sau au muncit in cu totul alte domenii decat cele in care s-au pregatit (29%). Cu toate ca practica efectuata la sfarsitul fiecarui an universitar are scopul de a-i instrui in profesii specifice profilului de invatamant urmat, doar 12% din cei intervievati au afirmat ca au lucrat in domeniul in care studiaza.
Deoarece s-a constatat ca absolventii cu licenta in economie isi gasesc mai usor un loc de munca, tot mai multi tineri s-au orientat spre acest profil la admitere. Concurenta cea mai mare a fost la admiterea in facultatile de finante-banci si contabilitate. Explicabil, pentru ca acestea au fost domeniile in care s-au gasit ceva mai multe locuri de plasare pentru absolventi. Directorul executiv al firmei de recrutare Snelling & Snelling Timisoara, dl Razvan Ogircin, spune insa ca nu exista o orientare a companiilor catre anumite specializari. „In general, se tinde la separarea absolventilor economisti in doua mari categorii: cei de la contabilitate si … restul. In privinta specializarii Economie generala exista o ambiguitate deplina asupra calificarii acestor candidati, iar utilitatea specializarii Economia mediului si productiei agroalimentare este mai mult decat discutabila in contextul actual, cererea pe piata pentru o asemenea calificare fiind aproape nula.” In ultimii doi ani, in Timisoara au fost infiintate numeroase filiale ale unor banci de renume, ceea ce a dus la aparitia unui numar de posturi pentru care au fost agreati in mod special absolventii de la facultatile de finante-banci. De la directorul general al firmei Snelling Personnel Services, dna Mihaela Alexandru, am mai aflat ca foarte solicitati au fost si absolventii programului TEMPUS din cadrul ASE (actualul SELS), datorita cunoasterii limbilor straine si experientei castigate in stagiile de practica efectuate in strainatate.
Concurenta pe piata fortei de munca in profilul economic a devenit insa acerba in ultima vreme datorita numarului mare de absolventi din cadrul facultatilor particulare. Practic, in acest moment, selectia tinerilor economisti nu se mai face aproape deloc dupa sectia absolvita, ci dupa abilitati, cunostinte de limba engleza, de operare pe calculator si experienta in munca. „In mod evident, astazi, sansele proaspetilor absolventi de a se angaja (in orice domeniu) sunt mult diminuate fata de anii precedenti – apreciaza dna Mihaela Alexandru. Tendinta este de a angaja persoane cu experienta, pentru care nu mai este necesara o investitie de timp si bani.” Ba mai mult, se inregistreaza o stagnare a cererilor de forta de munca specializata. De aceeasi parere este si dna Daniela Necefor de la firma de recrutare si selectie SECOR Grup.
ASE isi asuma
responsabilitatea
„Daca ar fi sa judecam strict nevoile actuale ale economiei romanesti – declara dl Ion Ciuca, director general la MEN – ar trebui sa pregatim doar 20.000 de studenti pe an. In felul acesta ne intoarcem in preistorie.” Realitatea este ca nimeni nu stie care sunt aceste nevoi. Incercarea MEN de a afla de la ministere si marile companii necesarul de forta de munca si specializarile in care vor fi locuri vacante in viitor s-a soldat cu un esec. Putine au fost institutiile care au tratat cu seriozitate aceasta problema si au raspuns in mod concret. Cert este ca, in acest moment, cele mai multe locuri de munca apar in intreprinderile mici si mijlocii, sector imposibil insa de cercetat de MEN cu mijloacele de care dispune. Actuala conducere a ASE vrea sa-si asume responsabilitatea pregatirii si specializarii studentilor sai in corelatie cu nevoile pietei. „In strategia noastra pentru noul mandat – ne spune prorectorul ASE, dl Dumitru Miron – ne preocupa elaborarea unui program de urmarire, in sensul de evaluare, a ratei de succes a absolventilor nostri.”
In pofida tuturor declaratiilor politice facute pana acum de reprezentantii puterilor statului, in actualul proces de tranzitie este imposibil de observat liniile strategice ale economiei. Din aceasta cauza nu se pot lua in ecuatia formarii profesionale viitoare decat mesaje accidentale de pe piata muncii.