la Bologna este adoptata de 40 de state din spatiul european. Aceasta premisa conduce la realizarea unui obiectiv al acesteia: crearea spatiului european al educatiei. Scopul acestui document fundamental pentru reforma educatiei superioare europene este mobilitatea pe piata fortei de munca comunitare. Principalul mesaj al acestei declaratii este „diferentierea nivelului de calificare pe plan european si nu reducerea duratei de studiu, cum multi considera”, afirma Romita Iucu, prorectorul Universitatii Bucuresti.Principala transformare produsa prin intermediul procesului de reforma o reprezinta formarea de competente si aptitudini viitorilor studenti, abilitati necesare pe piata fortei de munca. Provocarea pentru tara noastra este crearea unei legaturi intre pregatirea academica, formarea de competente, aptitudini, abilitati profesionale la studenti si insertia pe piata fortei de munca.
Consecintele reformei studiilor academice
Principalul efect direct asupra pietei fortei de munca este acela de organizare a viitoarelor locuri de munca pe doua nivele: nivelul de executie, corespunzator primului ciclu de studii superioare de trei ani, respectiv celor licentiati; precum si posturi de conducere, de decizie, de creatie, corespunzator ciclului doi de studii superioare: nivel licenta plus masterat, cu perioada studiilor de cinci ani. Un alt efect asupra Romaniei va fi unul de natura psihologica: diploma de licenta va avea valoare intermediara. In noul context, diploma de licenta sau Bachelor va avea rol de o diploma intermediara, necesara obtinerii unei diplome finale, pentru recunoasterea studiilor universitare. Obtinerea diplomei de licenta va pune semne de intrebare angajatorilor cu privire la calificarea unui om in trei ani fata de calificarea obtinuta in patru ani.
Pasii necesari pentru implementarea procesului
Daca la prima vedere inceperea implementarii declaratiei de la Bologna, din anul universitar 2005-2006, este bine, pana acum nu s-a realizat ceea ce ar fi trebuit sa fie facut in mod normal si firesc: „nomenclatorul de calificari, precum si cel al specializarilor ar fi trebuit sa fie modificate in timp util”, mai spune Romita Iucu.Un exemplu in care implementarea acestui sistem a creat mai multe efecte negative decat pozitive este Italia, tara avansata in procesul de implementare a principiilor documentului de referinta a reformei invatamantului superior european. „O surpriza pentru italieni a fost faptul ca dupa licenta nu a existat solicitarea pe care au anticipat-o pentru masterat. Efectul acestei situatii a condus la inflatie de diplome pe piata de munca si criza de studenti pentru universitati”, afirma Liviu Papadima, decan al Facultatii de Litere, Universitatea Bucuresti. Unul dintre avantajele oferite de acest sistem se refera la recunoasterea diplomelor de studii la nivel european.Daca pana in prezent s-a realizat doar primii pasi privind procesul de implementare a reformei studiilor superioare romanesti, de acum inainte trebuie sa existe o mai mare atentie si implicare din partea institutiilor statului roman pentru eficienta si succesul reformei initiate prin intermediul declaratiei de la Bologna.Un alt aspect important se refera la armonizarea in acelasi timp a noii politici educationale si a celei pentru piata fortei de munca nationale, cu cele de la nivel european, in perspectiva intrarii Romaniei in Uniunea Europeana.Principalii actori sociali din Romania trebuie implicati in crearea strategiei necesare implementarii cu succes a procesului de reforma prevazut in Declaratia de la Bologna.Pentru o reforma reala si adaptata nevoilor si cerintelor Romaniei si totodata spatiului european, trebuie consultati Consiliul National al Rectorilor din Romania, MEC, MMSSF, precum si reprezentantii pietei fortei de munca din Romania si ai spatiul unic european. „Implementarea procesului de la Bologna are nevoie de o perioada de tranzitie temeinica necesara pregatirii succesului reformei invatamantului superior romanesc”, declara Mircea Cosea, prof. univ. dr. la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir.

Efectele procesului de la Bologna asupra Romaniei
· Prelungirea studiilor universitare de la patru la cinci ani, prin introducerea unei etape intermediare – licenta sau bachelor, dupa al treilea an de studiu;
· Modificarea structurii de functionare a institutiilor publice, in special cele juridice, prin introducerea unor noi profesii, adecvate gradului de pregatire universitara intermediara;
· Cresterea costurilor aferente studiilor universitare, prin transformarea studiilor universitare de la patru ani la cinci ani: diploma intermediara- trei ani si doi ani masterat;
· Bariere in calea tinerilor fara resurse financiare, prin introducerea taxelor de scolarizare a studiilor academice.

obiectivele Declaratiei de la Bologna
· Adoptarea unui sistem de diplome usor de comparat si de recunoscut;
· Adoptarea unui sistem bazat in mod esential pe doua cicluri, de subabsolvire si de absolvire. Accesul la al doilea ciclu va necesita finalizarea studiilor din primul ciclu, care ar putea dura cel putin trei ani;
· Stabilirea unui sistem de credite pentru promovarea mobilitatii studentilor peste tot in lume;
· Promovarea cooperarii europene in asigurarea calitatii unei viziuni legate de ideea de a dezvolta criterii si metodologii comparabile;
· Promovarea dimensiunilor europene legate de invatamantul superior, in ceea ce priveste dezvoltarea curriculara, cooperarea inter-institutionala, schemele de mobilitate si programele integrate de studiu, formare si cercetare.