Serviciile de salubrizare sunt o afacere banoasa si delicata. De voie, de nevoie, constransa de vecinatatea prea putin placuta a gunoaielor, lumea plateste la timp taxa de salubrizare. Gunoaiele sunt un foarte eficient instrument de presiune politica si sociala. Daca oamenii cu tulumbele fac greva, lasand orasul inecat in deseuri, un primar isi poate lesne pierde scaunul, compromitand si numele partidului caruia ii apartine. Cele doua aspecte fac din piata salubritatii o atractie. De aceea, met
Serviciile de salubrizare sunt o afacere banoasa si delicata. De voie, de nevoie, constransa de vecinatatea prea putin placuta a gunoaielor, lumea plateste la timp taxa de salubrizare. Gunoaiele sunt un foarte eficient instrument de presiune politica si sociala. Daca oamenii cu tulumbele fac greva, lasand orasul inecat in deseuri, un primar isi poate lesne pierde scaunul, compromitand si numele partidului caruia ii apartine. Cele doua aspecte fac din piata salubritatii o atractie. De aceea, metodele folosite pentru cucerirea ei nu sunt intotdeauna cele mai ortodoxe.
In majoritatea marilor orase din tara, salubritatea nu mai este demult apanajul fostelor regii locale. Asociindu-se cu firme private sau concesionand serviciile de salubrizare, consiliile locale au scapat de o grija. Nemtii de la RWE sunt in Romania, in salubritate, din 1994. In asociere cu primariile (Oradea, Timisoara, Buzau) sau independenti (Galati, Brasov), nu au avut dureri de cap, afacerea le-a mers. Cu o exceptie: Capitala. Aici, ca partener al Primariei, concernul german are probleme: procese cu Consiliul Concurentei, pierderea influentei pe piata, frictiuni cu angajatii, imixtiuni cu tenta electorala ale primarului general in afacerile societatii.
Asociere cu cantec
Pana in 97, curatenia Capitalei era asigurata de Regia Autonoma pentru Salubrizare Bucuresti (RASUB), Administratiile Domeniului Public (ADP) si de firmele private SC Rosal Servis SRL, SC RWE-Geko Romania Ecologic Service SRL si SC Ecosal SRL. Considerand ca activitatea de salubrizare publica trebuie imbunatatita, Consiliul General al Municipiului Bucuresti decidea, la finele anului 1996, acordarea exclusivitatii asupra gunoaielor unei firme mixte la care primaria avea jumatate din actiuni, restul revenind concernului RWE. RASUB s-a reorganizat, ca REBU, sub pulpana primariei, iar societatile private au fost scoase din joc. In virtutea hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti, firma RER-RWE Entsorgung si REBU monopolizau piata pe 30 de ani.
Ulterior, clauzele contractului de prestari servicii incheiat cu primaria reduceau aceasta perioada la zece ani, timp in care nici o alta firma nu avea acces la concesionarea salubrizarii. Concurenta putea lucra doar pe contracte cu asociatii de locatari sau firme.
Rivalii nu s-au dat batuti si au pistonat Consiliul Concurentei care, in urma investigatiilor intreprinse, a decis ca RER-RWE Entsorgung Romania are pozitie de monopol. Consiliul General al Municipiului Bucuresti a fost pus la zid pentru incalcarea Legii concurentei. Avand painea si cutitul, a facilitat restrangerea, impiedicarea si denaturarea concurentei prin eliminarea de pe piata a concurentilor. In acelasi timp, ca asociata in firma, primaria a fost sanctionata si ca agent economic, pentru concentrare de piata. Un alt cap de acuzare este incalcarea legii prin nesolicitarea avizului Consiliului Concurentei la reorganizarea RASUB din regie in societate comerciala.
Victor Ciorbea, pe atunci primar, si consilierii sai sunt buni de plata. Amenda stabilita de Consiliul Concurentei este de 1,5 miliarde lei, aproximativ 60 milioane lei de consilier. Tot 1,5 miliarde lei are de platit si REBU. RWE a scapat mai ieftin, cu o amenda de doar 4 milioane lei. Nici unul dintre vinovati nu si-a platit amenda. Decizia Consiliului Concurentei a fost contestata in instanta. REBU a pierdut, dar primaria avut succes partial, instanta apreciind ca transformarea RASUB in REBU nu trebuia notificata pentru ca a avut loc in 1996, inainte de aparitia Legii concurentei, la inceputul anului 1997. Dupa parerea Georgetei Fotino, director in cadrul Consiliului Concurentei, „este o chestiune de analiza juridica. Instanta considera ca moment al inceperii reorganizarii regiei, data emiterii hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Noi consideram ca reorganizarea a inceput o data cu inregistrarea la Registrul comertului a noii societati, REBU. Inregistrarea s-a facut in 1997, dupa aparitia Legii concurentei. Trebuia deci sa vina si sa notifice reorganizarea si concentrarea de piata”. Consiliul Concurentei a facut recurs la Curtea Suprema, procesul urmand sa aiba loc in noiembrie.
Nu toate prieteniile
sunt pe viata
Intre timp, relatiile dintre REBU, RWE si primarie sunt din ce in ce mai incordate. Primaria vrea sa scape de prietenii de altadata. Asa ca a anuntat concesionarea serviciilor de salubrizare din sectoarele 2, 3 si 6 altor firme. Amatorii sunt destul de putini. Caietul de sarcini a tinut departe impostorii. „Este obligatoriu sa dovedesti ca ai in dotare utilaje, din care 50% din necesarul pe sector sunt proprietatea firmei, iar 70% sunt mai noi de trei ani”, spune Dumitru Mihalache, director general al firmei Rosal Servis SRL, inscrisa in licitatie. O alta conditie impusa de primarie este ca acel care castiga licitatia sa preia personalul disponibilizat de REBU, sa doteze, in termen de sase luni, sectorul cu pubele si sa monteze 1.000 de cosuri stradale. Garantia de participare la licitatie este de 50 milioane lei.
Tradarea primariei i-a suparat si pe cei de la RWE si pe cei de la REBU. Prin purtatoarea de cuvant, Olivia Ticleanu, asociatul german spune ca nu mai misca nici o masina de gunoi pana cand primaria nu-si plateste cele 280 miliarde lei datorie catre societate. Voalat, RWE transmite si ca, daca proiectul pilot REBU da gres, alte investitii, mai importante, in distributia de energie electrica sunt compromise. Oricum, salariatilor nu le va fi usor, compania anuntand ca nu sunt bani pentru plata salariilor. Pe de alta parte, angajatii REBU ameninta cu greva. Nu mai vor director german si revendica pastrarea monopolului asupra gunoaielor Capitalei. Lovitura de gratie o da primarul Lis care, pactizand cu gunoierii, desi nu are calitatea de a interveni in administrarea societatii mixte, semneaza un protocol prin care aproba revendicarile. Daca se va aplica, va insemna plecarea directorului german (care are totusi drept egal de vot in societate) si amanarea licitatiei pentru concesionarea salubrizarii celor trei sectoare. Singurii beneficiari ai bulibaselii din primarie raman gandacii, sobolanii, pisicile, cateii vagabonzi, netulburati in mormanele de gunoaie din oras.