Piaţa imobiliară din Capitală oferă oportunităţi pentru dezvoltări rezidenţiale pe fondul puterii de cumpărare în creştere şi a creditelor mai ieftine acordate în moneda naţională, a apreciat, miercuri, directorul Hercesa România, Mauricio Mesa Gomez, într-o conferinţă de specialitate.
"După anul 2007, preţurile locuinţelor au scăzut cu 30-40%, în funcţie de produsul oferit, dar, începând, din 2015 cererea de locuinţe noi a crescut, deci şi preţurile au ieşit şi ele din perioada de criză. Se construieşte mult în Bucureşti, la ultimul târg imobiliar am văzut 17 proiecte noi. Ceea ce s-a schimbat radical este mentalitatea clientului. Şi concurenţa este mare. Avem clienţi exigenţi, se uită la proiect, la dotări, la vecinătăţi. Nu mai cumpără impulsiv, ca în 2007', a precizat Gomez.
Hercesa a inaugurat cea de-a III-a fază a proiectului rezidenţial Vivenda Residencias, care aduce în piaţa bucureşteană 132 de locuinţe noi, printr-o investiţie de 14 milioane euro. La finalizarea sa, în toamna anului 2016, complexul rezidenţial va cuprinde un total 1.400 de locuinţe.
"Bucureştenii preferă, în prezent, apartamentele cu 3 camere; cei care cumpără cel mai mult sunt familiile cu copii. Comparativ cu Sofia, de exemplu, piaţa din Bucureşti este cu mult mai mare datorită puterii mai mari de cumpărare, a creditelor în lei mult mai ieftine şi, desigur, a numărului mai mare de locuitori care se reflectă într-o cerere mai mare de locuinţe. Majoritatea bucureştenilor, circa 80%, le cumpără printr-un credit bancar. Anul 2015 marchează reînceperea cumpărării de apartamente şi în scop speculativ. Noi, la Hercesa, nu vindem, însă, mai mult de 2 apartamente aceluiaşi cumpărător pentru că dorim să avem blocuri locuite în totalitate, zone vii'', spune Mauricio Mesa Gomez.
Compania spaniolă Hercesa şi-a început activitatea în România din 2004. În prezent, compania este în faza de proiectare a peste 5.500 de locuinţe în mai multe cartiere din Bucureşti. Deocamdată, reprezentanţii companiei nu sunt interesaţi de extinderea în alte oraşe ale ţării, dar afirmă că sunt în discuţii avansate pentru cumpărarea unor clădiri istorice pe care doresc să le reabiliteze şi să le redea bucureştenilor, aşa cum au procedat cu hotelul Cişmigiu.
SURSA: Agerpres