Lipsa forței de muncă deschide ușa pentru inteligența artificială, potrivit lui Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro. Economia mondială suferă din cauza unui deficit de resurse umane care a atins un nivel record în ultimii 17 ani.
Lipsa forței de muncă deschide ușa pentru inteligența artificială
Inteligența artificială şi piaţa globală a muncii. Economia globală se confruntă cu o criză de resurse umane fără precedent în ultimii 17 ani. Conform unui raport al ManpowerGroup, trei din patru angajatori la nivel mondial se confruntă cu dificultăți în identificarea și recrutarea persoanelor cu competențele necesare, cu un impact major înregistrat în Japonia.
În România, situația este și mai alarmantă, cu 79% dintre companii care se luptă să găsească personalul potrivit, depășind media globală de 75%. În Europa, țările cele mai afectate sunt Germania și Grecia, cu un procent de 82%, urmate de Irlanda și Portugalia (81%), precum și Marea Britanie și Franța (80%).
Dintre industriile afectate cel mai grav se numără sănătatea, bunurile de consum, serviciile, IT-ul, logistica, transporturile, industria și producția de materii prime și materiale. În ceea ce privește Europa, meseriile care se află în topul cererilor includ zidarii și lucrătorii din construcții, șoferii de camioane, sudorii și asistenții medicali.
Până în 2030, cererea pentru muncitori calificați va fi mai mare decât oferta disponibilă
Inteligența artificială şi piaţa globală a muncii. Până în 2030, se estimează că cererea pentru muncitori calificați va continua să fie mai mare decât oferta disponibilă, conducând la un deficit global de forță de muncă de aproximativ 85,2 milioane de persoane. Analiza realizată de Korn Ferry indică faptul că această situație se va înrăutăți în următorii doi ani, cu o creștere a insuficienței resurselor umane cu competențele necesare.
În țările cu rate scăzute de șomaj și sectoare industriale în creștere, cum ar fi Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia, deficitul de muncă a stimulat deja procesele de automatizare și utilizarea roboților. Aceste măsuri nu sunt luate pentru a înlocui oamenii, ci pentru a compensa lipsa de personal calificat în fabrici. Ratele de șomaj din aceste țări, incluzând România cu o rată de 5,6%, sunt foarte apropiate, variind între 5,4% și 4%.
Dacă această tendință nu va fi gestionată corespunzător, impactul financiar al deficitului de resurse umane ar putea atinge 8.452 de miliarde de dolari în venituri anuale neobținute până în 2030. Acesta este echivalentul PIB-ului combinat al Germaniei și Japoniei. Doar Statele Unite ar putea înregistra pierderi de venituri de 1.748 de miliarde de dolari din cauza lipsei de forță de muncă, reprezentând aproximativ 6% din economia lor totală.
În luna trecută, piața muncii din SUA a înregistrat o creștere semnificativă, adăugând 303.000 de noi locuri de muncă. Aceasta marchează a 39-a lună consecutivă de extindere a numărului de angajări în Statele Unite, depășind așteptările piețelor financiare. Această evoluție a ridicat preocupări că Federația Americană ar putea amâna reducerea ratei dobânzii, care era așteptată în luna iunie. Cu toate acestea, având în vedere performanța anterioară și eforturile crescânde ale companiilor de a genera venituri și profituri, această creștere masivă nu este neașteptată.
Avansul inteligenței artificiale ar putea fi o soluție pentru a sporii productivitatea globală
Inteligența artificială şi piaţa globală a muncii. Cu toate acestea, cifrele recente nu reflectă întreaga situație. Pe măsură ce piața forței de muncă devine tot mai restrânsă, companiile vor întâmpina provocări în recrutarea personalului necesar pentru a-și extinde afacerile. Rata șomajului în Statele Unite a scăzut la 3,8% în martie, față de 3,9% în februarie. Există acum peste 8,75 milioane de locuri de muncă disponibile, cu doar 0,7 șomeri pentru fiecare loc de muncă vacant.
Această situație tensionată exercită presiuni asupra pieței muncii și probabil va accelera căutarea de soluții inovatoare, inclusiv adoptarea inteligenței artificiale. Acest avans tehnologic ar putea iniția o revoluție industrială comparabilă cu introducerea mașinilor în secolul al XVIII-lea sau cu era computerelor din zilele noastre.
Nu este o noutate faptul că investitorii văd cu optimism avansul inteligenței artificiale ca o soluție pentru a sporii productivitatea globală și, eventual, pentru a compensa pierderile de locuri de muncă cauzate de deficitul de forță de muncă. Conform unui sondaj recent realizat de eToro Retail Investor Beat, aproape 87% dintre investitorii individuali din România au deja investiții sau intenționează să investească în acțiuni din domeniul inteligenței artificiale.
În același timp, valoarea acțiunilor unor companii de top din acest sector, cum ar fi Nvidia, a înregistrat o creștere spectaculoasă de peste 200% în ultimul an, potrivit lui Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro.
