Oricât au susţinut autorităţile ruse că sunt doar victimele unui atac al speculatorilor în actualul război pentru apărarea rublei, puţine asigurări sau măsuri, oricât de radicale, pot opri capitalurile să fugă atunci când investitorilor le intră în cap că problemele sunt mult mai grave şi departe de a se apropia de sfârşit. Ce e mai rău abia urmează să vină, iar implicaţiile nu se opresc la graniţele Rusiei.
O prăbuşire a monedei de 20% într-o singură zi, aşa cum s-a întâmplat marţea trecută, când euro a atins un nivel fără precedent de 100 de ruble, iar dolarul a bătut un nou record, la 80 de ruble, arată că panica domină deja piaţa. Mai ales, că banca centrală a Rusiei tocmai anunţase o măsură-şoc, de natură a susţine teoretic moneda naţională: majorarea dobânzii cu nu mai puţin de 6,5 puncte procentuale, până la 17%, nivel care ar fi trebuit să descurajeze investitorii să scape de ruble, oferind perspectiva unui câştig monetar consistent. Însă, tocmai disperarea acestei măsuri, pentru care vor fi puse să plătească, prin creşterea costului finanţării, toate companiile, oricum afectate de criză, a avut exact efectul contrar.
Rezervele puterii se topesc
După un scurt moment de euforie, în care moneda părea că îşi revine, pieţele au întrezărit perspectivele unei prăbuşiri economice şi mai ample în Rusia şi au început să vândă ruble chiar mai nervos. Câteva mari platforme forex au ajuns să întrerupă tranzacţiile pe paritatea rublă-dolar, traderii primind recomandarea de a nu mai primi oferte. Pe piaţă începea să miroasă ca în 1998, când Rusia a văzut rubla prăbuşindu-se, inflaţia sărind în aer, băncile luate cu asalt de deponenţi, intrând într-o criză din care doar creşterea spectaculoasă a preţului petrolului a ajutat-o să iasă mai repede în anii următori.
Şi atunci, ruşii duceau un război – cel din Cecenia. Acum, frontul din Ucraina pare să fie mult mai greu de susţinut, chiar dacă statul stă pe rezerve valutare de zeci de ori mai mari. „Pentru Putin, rezervele acumulate în ultimii 14 ani înseamnă putere politică“, a declarat, pentru Bloomberg, Alexei Kudrin, care a condus finanţele ţării din 2000 până în 2011. Sursa acestei puteri s-a subţiat, însă, cu peste 80 miliarde de dolari de la începutul anului, când rezervele depăşeau 500 miliarde de dolari, 8 miliarde de dolari fiind pierdute doar din noiembrie, când s-a permis flotarea rublei, pentru a opri deprecierea. Rusia încă are rezerve valutare imense, de peste 400 miliarde de dolari, dar contextul economic mai amplu, dacă nimic nu se schimbă semnificativ, nu le dă şanse de viaţă extrem de lungă. O rublă slabă are, teoretic, avantajul de a aduce mai mulţi bani (în monedă naţională) în conturile exportatorilor şi la buget. Face, însă, mult mai costisitoare plata datoriilor în valută, astfel încât un blocaj al creditării este aşteptat în 2015, când companiile şi băncile au de rambursat datorii de peste 120 miliarde de dolari. Pentru economie, aceasta nu înseamnă decât agravarea problemelor create de embargoul impus produselor ruseşti în Europa şi SUA, precum şi de restricţiile de accesare a pieţelor internaţionale de capital, pentru noi împrumuturi, ca sancţiune pentru conflictul din Ucraina. De departe, însă, cea mai mare problemă pentru economia dependentă de exporturile petroliere este scăderea cotaţiilor ţiţeiului la nivel internaţional. Cu un baril ajuns sub 60 de dolari, când bugetul Rusiei nu poate fi echilibrat decât la un preţ de 100 de dolari, motive de optimism nu prea există. Cu atât mai mult cu cât oferta ţărilor producătoare concurente, reunite în OPEC, nu va fi redusă în viitorul apropiat, în timp ce cererea la nivel global nu dă semne de revenire, inclusiv chinezii, cumpărători importanţi de petrol rusesc reducându-şi solicitările.
Efecte pentru populaţie
Până acum, panica nu pare să fi atins nivelul critic la nivelul populaţiei, care şi-a păstrat încrederea în capacitatea preşedintelui Putin de a asigura o bunăstare la nivel acceptabil. Agenţiile străine de presă relatează, însă, că tot mai mulţi ruşi încep să îşi schimbe economiile în valută, speriaţi şi de schimbarea cotaţiilor de câteva ori pe zi la casele de schimb, care nu mai ţin pasul cu fluctuaţiile din piaţa valutară. În plus, preţurile au început să crească mai rapid decât se aşteptau oficialii.
Apple a sistat deja vânzările online în Rusia, încercând să limiteze riscul valutar. Aceasta, la doar trei săptămâni după ce crescuse preţul pentru iPhone6, spre exemplu, cu 25%, la 39.990 ruble, şi văzuse valoarea convertită în dolari a vechilor preţuri pentru acel aparat redusă de la 847 dolari, la 585 dolari, din cauza deprecierii rublei, potrivit Reuters. La fel s-a întâmplat şi cu alte companii care au încercat să ţină pasul cu deprecierea: pe 3 decembrie, McDonald’s a crescut preţul unui Big Mac cu 2,2%, la 94 ruble, însă în zilele următoare valoarea în dolari s-a diminuat oricum de la 1,77 USD la 1,25 USD. Preţurile au explodat şi la autoturisme, Renault, spre exemplu, operând majorări de 8% în Rusia de la jumătatea lui noiembrie.
Jucători expuşi
Pentru România, care nu are participaţii importante pe piaţa rusă, majoritatea analiştilor financiari nu anticipează implicaţii imediate ale crizei din Rusia, ţara noastră fiind deocamdată chiar beneficiar al unor capitaluri ieşite din ţara lui Putin. Agravarea crizei, însă, nu poate rămâne, însă, fără urmări, mai ales că mari jucători din Uniunea Europeană au expuneri substanţiale în Rusia şi vor suferi pierderi consistente în perioada următoare. Potrivit unui raport elaborat de Citigroup, Societe Generale este banca cu cea mai mare expunere pe Rusia, de 25 de miliarde de euro, Raiffeisen are o expunere de 15 miliarde de euro pe Rusia şi o expunere de 4,9 miliarde de euro pe Ucraina. Urmează UniCredit cu o expunere de 18 miliarde de euro pe Rusia.