Două tipuri de pensii private, două evoluţii diferite: numărul fondurilor de pensii obligatorii a scăzut de la 14 la 9, iar al celor de pensii facultative a crescut de la 7 la 13 fonduri
Debutul reformei pensiilor a avut loc în 2008. Pornite cu mare efervescenţă, fondurile de pensii private au dat piept cu criza financiară. Şi totuşi, la ora actuală, sunt printre puţinii jucători financiari de pe piaţa autohtonă care se pot lăuda că au lichidităţi. În ciuda faptului că pe piaţa pensiilor private obligatorii, Pilonul II, numărul fondurilor de pensii a scăzut de la 14 la 9, valoarea activelor şi numărul de participanţi au crescut de la an la an. Astfel, pe Pilonul II, numărul total al investitorilor a ajuns la 5.476.450 la finele lunii noiembrie 2011, de la 3.194.961 în 2008.
În cazul Pilonului III, numărul fondurilor de pensii a crescut în cei patru ani de la 7 la 13, iar numărul participanţilor a crescut de cinci ori de la începuturi până acum. Evoluţia numărului de participanţi nu atinge însă nici pe departe volumele înregistrate până acum de pensiile obligatorii. Conform datelor oferite de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), în ciuda evoluţiilor de extindere sau de contracţie, de pe piaţa pensiilor private au dispărut, în timp, trei jucători existenţi în primă fază: fondurile înfiinţate de OTP Bank, Bancpost şi cele ale fondurilor de investiţii KD.
Mai este loc de fuziuni pe Pilonul III
Criza financiară, dar şi faptul că piaţa a fost supraestimată şi existau prea mulţi jucători au condus la fuziuni între fondurile aceluiaşi administrator (cazul unora dintre fondurile gestionate de BCR Pensii şi Aviva Pensii Private) sau la consolidări ale fondurilor mari, care au înghiţit fondurile mai mici. Reprezentanţii CSSPP sunt de părere că „în cazul Pilonului III există şi un context de nemulţumire cu privire la gradul insuficient de dezvoltare“, fapt care ar putea conduce, în continuare, la absorbţii şi fuziuni pe piaţa locală. „Ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp e firesc. Mă aştept ca, în următorii doi ani – 2012, 2013 -, să mai fie una sau cel mult două fuziuni, dar nu mai mult de atât. În schimb, în 2013, dacă se modifică Legea nr. 204 (introducerea pensiilor ocupaţionale – n.r.) şi adoptăm noile măsuri pe care le preconizăm, odată cu revenirea economică, ar trebui să crească numărul de fonduri. Dacă se adoptă regimul pensiilor ocupaţionale, vor fi cu siguranţă mai multe fonduri“, spune Mircea Oancea, preşedintele CSSPP.
Referitor la Pilonul II de pensii, Comisia crede că a ajuns la nivelul optim de funcţionare. „Credem că numărul de jucători, volumul şi mărimea fondurilor asigură o concurenţă în domeniu. Condiţiile pieţei asigură premisele ca aceste companii de administrare să realizeze activităţi de administrare eficientă – şi pentru fonduri, şi pentru ele – să îşi recupereze în următorii cel mult cinci ani şi investiţiile iniţiale, dar să şi câştige din domeniu“, precizează Oancea.
În acest context, pe piaţa pensiilor private obligatorii este foarte probabil ca procesul de consolidare a pieţei să se fi încheiat, iar cei nouă jucători existenţi la ora actuală să asigure climatul concurenţial perfect de dezvoltare a pieţei. În ajutorul dezvoltării investiţiilor care pot fi realizate de fondurile de pensii vine şi decizia Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Acesta intenţionează să mărească maturităţile (scadenţa) emisiunilor de titluri de stat în 2012 şi se află în discuţii avansate cu fondurile de pensii pentru lansarea unor obligaţiuni pe 15 ani, după cum a declarat secretarul de stat Bogdan Drăgoi. El a precizat că, pentru extinderea maturităţilor, MFP se va baza pe asigurători şi fondurile de pensii private, nu pe băncile comerciale. Cele mai mari maturităţi ale titlurilor de stat emise până acum de MFP au fost de zece ani.
Noi trebuie să acţionăm pro-activ pentru a evita o scădere a eficienţei administratorilor fondurilor pentru a proteja activele participanţilor.
Mircea Oancea, preşedinte, CSSPP