Piaţa secundară a bursei, cu lichiditate în scădere şi tot mai puţini emitenţi, este ameninţată cu dispariţia dacă nu vor fi puse în aplicare planurile de transformare în sistem alternativ.
Piaţa secundară a Bursei de Valori Bucureşti, piaţa Rasdaq, se afla, anul trecut, într-o zonă de restructurare, de transformare în platforma de pe care să se sară direct în piaţa principală a bursei. Însă crearea unui sistem alternativ de tranzacţionare sub tutela BVB şi a unei categorii Rasdaq-Star au fost amânate pe termen nelimitat.
Numărul de emitenţi de pe Rasdaq ne arată că piaţa secundară nu este o cantitate neglijabilă a bursei. Nu mai puţin de 1.534 de companii sunt tranzacţionabile pe piaţa secundară, însă doar 15 se găsesc la prima şi la a doua categorie. Spre comparaţie, la cele trei categorii ale BVB sunt listate doar 100 de societăţi. Principalul dezavantaj al Rasdaq este absenţa obligativităţii respectării regulilor de guvernanţă corporativă, adică a reglementărilor legate de transparenţă şi de raportarea publică periodică strictă.
Lichiditate în scădere
Conducerea bursei identificase, anul trecut, circa 200 de companii care ar fi putut fi transferate pe piaţa principală, însă dificultăţile legate de acceptul principalilor acţionari de trecere la noile reguli şi perioada problematică prin care a trecut piaţa de capital au stopat planurile BVB.
Necesitatea modificării actualei forme de organizare a Rasdaq poate fi observată uşor prin cifre. Cel mai bun an din istoria pieţei a fost 2007, când valoarea totală a tranzacţiilor încheiate s-a ridicat la 4,25 miliarde lei, adică o lichiditate zilnică medie de 17 milioane lei. În acelaşi an, capitalizarea a ajuns până la 24,4 miliarde lei. Un an mai târziu, lichiditatea totală a coborât până la 1,56 miliarde lei, adică o medie zilnică de 6,25 milioane lei, iar anul trecut s-a situat la doar 576 milioane lei, cu o medie zilnică de 2,3 milioane lei. În 2010, media zilnică a celor 33 de şedinţe de tranzacţionare a fost de două milioane euro. Practic, se poate observa că piaţa secundară este din ce în ce mai puţin interesantă pentru investitori, iar în cazul în care nu ar fi asociată cu BVB, nu ar mai avea suficiente resurse pentru funcţionare. În condiţiile în care lichiditatea zilnică reprezintă mai puţin de 10% din cea de pe piaţa principală, unde media din 2010 este de 31,1 milioane lei, se pune întrebarea cât va mai rezista piaţa Rasdaq.
Principalele titluri merg la BVB
Cele mai atractive titluri de pe piaţă s-au mutat deja, sau urmează să se transfere, pe piaţa principală a BVB. Anul trecut, cele mai importante transferuri au fost cele ale Dafora Mediaş şi Condmag Braşov, acţiuni care, în 2001, au fost deliciul speculatorilor pe termen scurt (şi supliciul investitorilor pe termen lung). Interesul din ce în ce mai slab s-a reflectat, anul trecut, şi în evoluţia indicelui compozit Rasdaq-C, care cuprinde toate titlurile din piaţa secundară, şi care s-a apreciat doar 6,4%, de la 2.071 puncte, la finele lui 2008, până la 2.203 puncte, la sfârşitul lui 2009. Indicele compozit al BVB a urcat, în aceeaşi perioadă, 40,6%, de aproape şapte ori mai mult.
Conform surselor din cadrul BVB, planurile de transformare a Rasdaq în sistem alternativ de tranzacţionare şi de atragere la cota bursei a companiilor importante vor fi reluate anul acesta, însă viteza cu care se vor realiza acestea va depinde şi de noua conducere a bursei.
Doar vedetele atrag investitori
Printre vedetele de anul acesta de pe Rasdaq se găsesc în continuare Boromir Prod Buzău (simbol SPCU), Ceramica Iaşi (CERE), Electromagnetica Bucureşti (ELMA), Armax Gaz (ARAX) şi Prospecţiuni Bucureşti (PRSN). Recent, în grupul de companii de panificaţie din jurul Boromir s-au făcut câteva tranzacţii semnificative, cum este cea cu 10% din acţiunile Moara Cibin (simbol MOIB), care au fost transferate între două societăţi din grup, Boromir Prod şi Boromir Ind, contra valorii de 4,2 milioane lei. Titluri MOIB a achiziţionat şi Adrian Andrici, unul dintre investitorii importanţi de la bursă, printr-o tranzacţie de 2,2 milioane lei (respectiv 5,37% din capitalul social al companiei).
Moara Cibin a înregistrat anul trecut un profit de 2,11 milioane lei, cel mai mare din ultimii ani, la o cifră de afaceri de 62,2 milioane lei, cu aproape 30% mai mare decât în 2008. „De curând, şi emitenţii din secţiunea Rasdaq au început prezentarea rezultatelor preliminare pe anul 2009, ceea ce măreşte interesul investitorilor pentru aceste companii“, spune Daniela Ropotă, analist Intercapital Invest.
Emitenţii Rasdaq au început prezentarea rezultatelor preliminare pe anul 2009, ceea ce măreşte interesul investitorilor pentru aceste companii.
Daniela Ropotă, analist, Intercapital Invest
